O fetiță de numai cinci ani s-a prăpădit în urma unei toxinfecții alimentare, iar părinții acuză medicii de neglijență. Nu i-au făcut analize și, când starea fetiței s-a înrăutățit și a intrat în comă, medicii nu i-au făcut nimic. Abia după câteva ore a fost transferată la un alt spital, însă copila n-a supraviețuit. La un an de la moartea ei, părinții își caută încă dreptatea. Disperați, au adunat în față colegiului medicilor toate victimele cazurilor de malpraxis din Bihor, însă strigătul lor după ajutor n-a fost ascultat.
Totul a început într-o zi de vineri. Patricia și părinții au fost la o petrecere de familie, unde au mâncat o prăjitură făcută în casă. Noaptea li s-a făcut rău, iar dimineață s-au dus cu toții la spital. Mama și fetița au ajuns la secția Boli infecțioase a spitalului județean Oradea, medicii suspectau că au suferit o toxiinfecție alimentară. O oră și jumătate a stat pe holul secției cu fetița, care avea frisoane și se simțea din ce în ce mai rău, până când medicul a internat-o într-un salon mizerabil, iar probele prelevate pentru analize au fost lăsate pe hol într-o cutie la îndemâna oricui. La spital au ajuns și alte rude, pentru că 11 persoane din familie se intoxicaseră cu salmonelă din ouăle folosite pentru prăjitură.
A
două zi, sâmbătă, Patricia s-a simțit ceva mai bine. Mama își
amintește că la ora 9 seara fetița a început să tremure. Avea
frisoane puternice, iar bunica a plecat să cheme un medic. Delia
și-a învelit copilul în pături și a ținut-o la piept că să o
încălzească. După 10 minute, bunica s-a întors în salon pentru că
n-a găsit pe nimeni, însă la scurt timp a plecat din nou, pentru că
fetița tremura din tot corpul. A durat ceva timp până când s-a
întors cu o asistentă care s-a oferit să-i aducă două flacoane cu
apa caldă. A plecat, și-a revenit după un sfert de oră, scuzându-se
că a trebuit să încălzească apa la bucătărie. I-au pus flacoanele
sub pături, însă Patricia avea să treacă de la frisoane la febră.
Abia atunci a venit medicul care i-a întins o pastilă de
algocalmin, cerându-i mamei să-și facă copilul să tacă. Nu s-a
apropiat să o consulte. A ieșit din salon stingând lumina și la
scurt timp a venit asistenta cu un termomentru care arăta 39 de
grade.
Când temperatura a depășit 41 de grade, fetița a început să delireze. Asistenta i-a făcut o injecție, iar temperatura corpului a scăzut. Când i-au schimbat hainele ude de transpirație, au observat o pată vineție pe picior. Doctorița a plecat să cheme un coleg, timp în care mama a încercat să-și treazească fetița. Când medicul venit să vadă ce se întâmplă, a văzut că fetița nu reacționează, că are o pată vineție pe picior, și-a dat seamă că starea ei e critică și a cerut să fie transferată imediat la spitalul județean. Aici au aflat, după un consult, că nu îi mai funcționează ficatul, rinichii. Medicii au făcut tot posibilul s-o salveze, dar din păcate era prea târziu, șansele ei erau de 5%, au mai ținut-o în viață trei ore.
După un an de la moartea fetiței, părinții sunt în stare de șoc. Au păstrat camera fetiței ca în ziua în care a ieșit pentru ultima dată din casă și au umplut-o cu fotografiile ei. Raportul medico-legal avea să arate că micuța a murit din cauza infecției cu salmonelă, dar și a bacilului piocianic pe care părinții cred că l-ar fi luat din spital.
Părinții au depus plângere la Parchet și așteaptă. Nu vor despăgubiri materiale, vor doar că medicii pe care îi consideră vinovați de moartea fetiței lor să plătească.
Cele două doctorițe care au fost reclamate au refuzat să discute cu noi, spunând că există o anchetă pe rol. În urma Patriciei a rămas doar lupta părinților care vor să afle adevărul și să-i ferească alți părinți să trăiască drama lor.
În
România, numărul medicilor acuzați de colegiu poate fi numărat pe
degete. Nu plătesc pentru greșelile lor, pentru că legea
malpraxisului e neclară. Au simțit-o pe pielea lor soții Berindei.
Și-au pierdut fetița în urma unei operații despre care care medicii
le spuseseră că e foarte simplă. În ziua în care s-au împlinit șase
luni de când și-au înmormântat copilul, au aflat că plângerea lor
adresată colegiului medicilor a primit un răspuns. După câteva
minute, au ieșit cu răspunsul tipărit pe trei pagini. Soții
Berindei vor contesta decizia colegiului, pentru că vor să afle
adevărul. Vor să înțeleagă ce s-a întâmplat cu adevărat în acea zi.
Familia contesta modul cum au acționat medicii, înainte și după ce
micuței i s-a oprit inima. Mama fetiței își amintește că padelele
pentru copii erau în alt bloc operator și au fost aduse prea
târziu. Un lung șir de erori pentru care responsabilii trebuie să
plătească. Până atunci, ei trebuie să aștepte.
Procesele vor dura însă ani de zile, pentru că în România legea malpraxisului nu ajută pe nimeni. Nici pe medici, nici pe pacienți. Un proiect de lege inițiat de senatorul Tudor Ciuhodaru, medic la rândul lui, ar putea să simplifice lucrurile. Legea urmează să ajungă în camera deputaților, însă chiar inițiatorul ei crede că sunt slabe șanse să intre vigoare. Anual, companiile de asigurări obțin 3 milioane de euro din cotizațiile pentru malpraxis pe care medicii obligați le plătească. Totuși pacienții nu despăgubiți. Victimele cazurilor de malpraxis sunt și victimele unui sistem viciat în care medicii sunt puși să-și judece colegii. Un sistem în care pacienții n-au niciun fel de drepturi. Protestele lor, strigătele de ajutor, umilință și mai ales durerea de a fi pierdut pe cineva drag sunt prea puține argumente pentru cei care au obligația, dacă nu legală , cel puțin morală, de a le spune adevărul.
Reportaj difuzat de ProTV emisiunea “România, iubesc!” din 1 mai 2011