Prozele din această antologie rescriu istoria, o proiectează în legende și mituri, o transfigurează în ficțiuni fabuloase… Toate se găsesc adunate în voluminoasa antologie Epic. Legende fantasy apărută recent la Editura Trei, între primele trei titluri ce deschid colecția Fantasy. Cele 760 de pagini includ 17 texte variate sub toate aspectele – ca teme și subiecte, ca întindere și miză. Și aici scriitoarele acaparează teritoriul – 10 texte aparțin unor scriitoare, unele traduse de ani buni la noi – Ursula Le Guin (a cărei capodoperă Mâna stângă a întunericului apare în Canonul… lui Harold Bloom), Robin Hobb cu imaginația ei halucinantă și înspăimântătoare, cele mai multe însă necunoscute.
Dintre scriitori nu lipsesc numele uriașe ale genului fantasy, interferând deseori cu SF: Orson Scott Card (autorul unui roman extraordinar, Jocul lui Ender, ce te obligă să te gândești la formele și sensul educației într-un viitor nu prea îndepărtat), Patrick Rothfuss cu fragmente din ciclul care l-a consacrat (au apărut la noi Numele vântului și Teama înțeleptului), Michael Morcock și Brandon Sanderson și, în mod deosebit, suveranul absolut al prozei fantasy de astăzi, – George R.R. Martin, care face ravagii cu saga sa cea plină de intrigi și conspirații, înfruntări și trădări.
Revelațiile antologiei le oferă scriitoarele încă netraduse la noi cu romane sau cicluri. Câteva depășesc granițele genului fantasy și-mi confirmă ceea ce am descoperit uluită citind pentru prima oară Solaris de Stanisław Lem, cu multă înainte să văd ecranizarea lui Tarkovsky: marea literatură sparge convențiile și trece barierele genurilor, iar încărcătura filosofică și interogația metafizica se pot regăsi în SF, fantasy și alte genuri ignorate de literatura înaltă. Cele care mi-au plăcut cel mai mult dezvoltă motive și teme ale prozei fantastice și mitice.
Mama întregii Rusii de Melanie Rawn apelează la datele istoriei ca să creeze figura Olgăi, împărăteasa Rusiei: fiica lui Oleg, fondatorul Rusiei Kievene, căsătoria cu prințul Igor, fiul lui Rurik, întemeietorul primei dinastii a țarilor ruși, uciderea lui Igor de către tribul drevlienilor, răzbunarea Olgăi, care i-a ucis pe toți solii drevlienilor veniți să-i ceară să accepte căsătoria cu un prinț din tribul lor. Originalitatea însă vine din mijloacele folosite de Olga pentru a păstra puterea, pentru fiul ei Sviatoslav de trei ani, ele țin de fantezia scriitoarei: un înțelept chinez ca mentor al împărătesei, tehnici spirituale și practici magice.
Fârtaltul de Juliet Marillier reînvie tradiția barzilor de pe o insulă, ale căror cântece le vestesc locuitorilor mersul vremii și primejdiile. Barzii se aleg dintr-o pereche de gemeni, la puțin timp după naștere, cel mai puternic își părăsește familia și începe devreme ucenicia, celălalt este ucis. Bardul este o femeie, care își alege succesorul, dar încalcă regulile și gestul ei are urmări grave, așa că se confruntă cu posibilitatea ca lumea Oamenilor să dispară, dacă nu intervine să refacă echilibrul. Mai multe arhetipuri ale prozei mitice se îmbină aici: bardul înzestrat cu darul cântecului și al comunicării cu străbunii, gemenii unind elemente opuse – lumină și întuneric, tărâmul vieții și al morții etc.
Un scenariu mitic susține și altă nuvelă – Ucenicul nebun de Trudy Canavan, reluând arhetipul ucenicului neascultător, într-o versiune amplificată a efectelor: ucenicul își ucide maestrul, sfidează o întreagă lume ca să obțină puterea absolută. Singura ființă care îl cunoaște foarte bine și l-ar putea opri este propria soră și din perspectiva ei este relatată aventura lui care aduce distrugere și moarte. Tot o pereche frate-soră se află în centrul acțiunii din Călărind pe malul Râului Morții de Kate Eliott, ei încă își fac ucenicia și li se anunță vieți diferite, dar întâlnirea cu o vrăjitoare le schimbă destinul.
Lupta stăruie în amintiri de Carrie Vaughn se bazează pe o stranie unire a contrariilor în cuplul alcătuit din regele războinic și soția lui, care-i veghează somnul bântuit de spaime, până când umbrele ajung să o ia pe ea în stăpânire. Când se întoarce roata de Aliette de Bodard valorifică tradiția chineză atât prin două arhetipuri, Tigru și Dragon, cărora li se adaugă Broasca Țestoasă, cât și prin șir de reîncarnări de-a lungul mai multor existențe. Dar Narcomantul de N.K. Jemisin este „perla coroanei”, adună ritualuri de trecere de la viață la moarte, de la somn la vis, de la înțelepciune la nebunie. Epic.Legende fantasy demonstrează încă o dată că John Joseph Adams este „regele antologiilor”, prin selecția splendidă care mulțumește cele mai diferite gusturi și pretenții.
John Joseph Adams, Epic. Legende fantasy, traducere din limba engleză de Ana Veronica Mircea, Laura Bocăncios, Mihai-Dan Pavelescu, Editura Trei, 2014, 760 pag.