Directorii Casei de bijuterii “Impact”, Ion Kirita si Marian Alecu, si-au propus sa demonstreze ca, dincolo de giuvaerurile de toata mana importate in ultimii zece ani pe piata autohtona, si in Romania se pot realiza bijuterii de calitate.
Medaliile de aur ale gimnastei Andreea Raducan si ale boxerului Mihai Leu au fost realizate de mesterii Casei de bijuterii “Impact”, care, desi a fost infiintata doar de cateva saptamani, are in spate zece ani de experienta, cei doi directori fiind inainte patroni de firme din bransa.
Ion Kirita, director general al Casei, spune ca aceasta a fost infiintata prin fuziunea a doua firme care aveau ca obiect de activitate producerea si comercializarea bijuterilor cu pietre pretioase si care functionau inca din 1990 – a sa, “Kirio”, si “Safir”, cea a lui Marian Alecu.
“Cele doua societati s-au unit pentru a crea cea mai importanta casa de producere si comercializare de bijuterii cu pietre pretioase. Dupa cum o arata si numele firmei, dorim sa cream un impact din punct de vedere al calitatii si al designului”.
Firma are 16 lucratori, cinci mesteri vechi si 11 tineri, intre 16 si 30 de ani, care au fost formati timp de trei ani de zile in atelierele celor doua firme mama. Casa produce bijuterii cu pietre pretioase, colectii de bijuterii in serie mica (zece exemplare) sau unicat, realizate manual, din aur alb sau galben.
?i-am dat un inel … de sapte milioane
Fiecare potential client este primit intr-o camera cu o masuta mica, o canapea si scaune din piele, unde reprezentantii firmei discuta cu ei ca sa-i ajute sa-si aleaga modelul cel mai potrivit de bijuterie.
“Clientul este servit cu o cafea, apoi discutam, ii aratam modele, il sfatuim, adica noi incercam sa cream o atmosfera intima spre deosebire de celelalte magazine unde clientul vine si se targuieste la tejghea”, a spus Ion Kirita.
In vitrinele camerei de primire sunt zeci de inele cu design clasic sau in diferite forme geometrice, asezate in cutii de catifea gri: un inel clasic, din aur alb, cu un safir in mijloc, inconjurat de mici diamante, un altul din aur galben cu un diamant de culoarea sampaniei, inconjurat de alte opt mici diamante albe, dispuse asemeni petalelor unei flori, sau un altul din aur galben care are montat in mijloc un smarald verde.
Pietre pretioase folosite sunt importate din Africa de Sud, Brazilia, Columbia, Australia si India. “Modelele sunt atat clasice, cat si futuriste, iar o mare parte dintre ele au fost realizate pe idei geometrice”, afirma Ion Kirita. Orice bijuterie a firmei este insotita de un certificat de calitate.
Pentru prima data in Romania, mesterii Casei lucreaza modele unicat, la propunerea clientului. “Specialistul nostru discuta cu persoana respectiva, realizeaza o schema si apoi piesa ceruta. Pana acum nu am avut cazuri de persoane care sa reclame ceva, sau carora sa nu le placa”.
Modelele la comanda sunt realizate manual, iar termenul de executie este intre 3 si 30 de zile. Dintre toate materiile prime pe care le prelucreaza, aurul alb masiv se lucreaza greu, mult mai greu decat cel galben.
Preturile bijuteriilor difera in functie de pietrele pretioase montate pe acestea. Spre exemplu, un inel de logodna din aur alb sau galben de 18 karate, care are montat un diamant sau un safir costa intre trei si sapte milioane de lei.
Romanii prefera diamantele, safirele si smaraldele
Ion Kirita afirma ca romanii prefera ca pietre pretioase diamantele, safirele si smaraldele. Casa de bijuterii “Impact” se adreseaza unui segment de piata restrans – celor care au venituri mari si foarte mari, in general VIP-uri.
Ion Kirita considera ca piata bijuteriilor cu pietre pretioase este la inceput, pentru ca economia nu sustine o putere de cumparare mare, astfel incat acest tip de afacere nu va putea fi profitabil decat peste vreo cinci sau zece ani.
“Aceasta afacere este o incercare si nu va putea fi rentabila decat atunci cand si romanii cu venit mediu vor putea cumpara si vor sti sa aprecieze asemenea produse. Noi cream si bijuterii mai ieftine, de trei sau patru milioane, dar si acesta suma, in ziua de azi, este destul de mare pentru un roman obisnuit”.
Casa de bijuterii “Impact” a pregatit, pentru cei care vor decide sa se casatoreasca in acest an, colectii de verighete si inele de logodna in diferite nuante.
“Pentru tinerii discreti putem monta diamantele in interiorul bijuteriei, fara ca acestea sa fie la vedere. Cred ca este un lucru extraordinar, existenta diamantelor in interiorul inelului sau verighetei fiind micul lor secret”, a adaugat Ion Kirita.
La inceputul lunii iulie, Casa va prezenta la sediul sau o colectie de bijuterii. Cu aceasta ocazie vor fi lansate modele de serie mica si unicate, din aur alb sau galben de 18 karate, cu pietre pretioase si semipretioase. De asemenea, designerii Casei pregatesc o colectie de bijuterii din platina cu pietre pretioase, care va fi prima de acest gen din Romania.
Presedintele Patronatului Bijuteriilor din Romania (PBR), Karl Heinz, considera ca piata autohtona a bijuteriilor este constanta, cu fluctuatii firesti in functie de sezon, ca de exemplu in perioada concediilor, cand cererea de bijuterii scade. “In Romania exista insa potential si aceasta afacere poate fi profitabila daca ai rabdare. Cei care vor sa faca un ban repede nu au insa nici o sansa”, a spus Heinz.
Principalele probleme cu care se confrunta bijutierii romani sunt, in opinia lui Heinz, pe de o parte, comertul subteran si contrabanda, iar pe de alta parte, fiscalitatea si birocratia.
Aceste probleme sunt alimentate si de ambiguitatea legislatiei, in momentul de fata fiind in vigoare Decretul 244/1978, ca urmare a suspendarii, la sfarsitul anului trecut, de catre Cabinetul Nastase a Ordonantei de Urgenta 190/2000 privind regimul metalelor pretioase din Romania.
Conform decretului, s-a revenit la “unitatile socialiste cooperatiste” si la monopolul statului asupra aurului, iar toate bijuteriile trebuie sa poarte marca legala de control a Bancii Nationale a Romaniei (BNR). In cazul in care bijuteriile nu au aceasta marca, pot fi confiscate de Garda Financiara si de Politia Economica.
“Legislatia in vigoare creeaza situatii care impiedica dezvoltarea coerenta a acestei activitati si, in plus, este depasita. Unitatile socialiste si cooperatiste de care este vorba in decret nu mai exista. La ora actuala vorbim numai de firme cu capital integral privat”, a spus Heinz.
Presedintele PBR afirma ca reglementarile in vigoare, stufoase si interpretabile, permit numeroase abuzuri. “Insasi obligativitatea ca BNR sa marcheze bijuteriile este un abuz.
Asemenea prevederi nu mai exista in nici o tara din lume; chiar si in statele Uniunii Europene, unde au existat asemenea masuri, ele au fost abrogate”, a spus Heinz.
Pe de alta parte, PBR a avut discutii cu reprezentantii Ministerului Finantelor, care se vor concretiza intr-un act normativ care urmeaza sa fie dezbatut in Parlament, imediat dupa vacanta.
“Avem informatii ca dolentele noastre au fost luate in seama si ca actul normativ initiat de Ministerul Finantelor va fi adoptat in curand. Speram ca noua lege sa fie cat mai clara si cat mai simpla”, a adaugat Heinz.
PBR este afiliat la Confederatia Patronatelor UGIR 1903 si cuprinde peste o suta de firme care au ca obiect de activitate comercializarea si producerea de bijuterii.