Luminita Rosca
Formarea identitatii profesionale a jurnalistilor
Editura Tritonic
Lucrarea de fata a mai aparut in urma cu zece ani, la Editura
Polirom, vine in intimpinarea ziaristilor tineri care doresc sa
afle cum a evoluat procesul de profesionalizare a presei romane si
care sunt, in fapt, instrumentele care “masoara” gradul de
profesionalism al breslei. Astfel, jurnalistii de astazi vor putea
avea un drum mult mai scurt de parcurs pana la profesionalizarea
deplina daca vor cunoaste si isi vor asuma istoria domeniului in
care isi cauta implinirea.
Luminita Rosca (n. 1954) este conferentiar universitar la
Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii a Universitatii
Bucuresti, doctor al Facultatii de Litere a aceleiasi universitati.
Avand ca arii de competenta discursul jurnalistic, redactare si
stil in jurnalism si managementul informatiei, este autoarea a
numeroase studii, articole si carti, rezultat al unor cercetari
ample, unele de pionierat in domeniile amintite. A urmat stagii de
formare la Ecole de Journalisme (Lille, Franta) si la Department of
Journalism and Mass Communication (University of South Carolina,
SUA). Din 2003 este membru in consiliul de administratie al retelei
scolilor francofone de jurnalism “Reseau Theophraste”. Cu o
experienta academica de aproape paisprezece ani, are contributii
notabile in structurarea curriculei de formare in jurnalism si in
stiintele comunicarii. La Editura Polirom a mai publicat:
Formarea identitatii profesionale a jurnalistilor (2000),
Productia textului jurnalistic (2004) si Mecanisme ale
propagandei in discursul de informare. Presa romaneasca in perioada
1985-1995 (2006).
Pierre Canavaggio
Dictionar de superstitii
Editura Paralela 45
Nu serveste la nimic sa ne batem joc de increderea prea mare in
fortele obscure nascute odata cu umanitatea. Superstitiile vor trai
si vor dura atât timp cât vor exista oameni. Marii conducatori,
marii navigatori si chiar marii gânditori si ctitori de imperii –
toti au crezut in ele, de la Newton la Napoleon, Goethe si De
Gaulle. Platon a vorbit despre reincarnare, Pitagora, de
metempsihoza. Carol cel Mare, desi lua norii apusului drept o
armata de magicieni veniti sa faca farmece asupra Frantei, a fost
totusi cel mai mare imparat din Occident.
Istoria superstitiilor o arata: cel ce nu se lupta sa-si asume
viitorul este condamnat sa aiba un destin obisnuit. Fortând
evenimentele sa intre in jocul lor, cei care au modelat istoria
lumii au dovedit acest lucru. Traducere de Aurelia Nastase.
Redactor-sef la publicatiile Psychologies, Historama, Terres
d’Histoire, cronicar literar la Quotidien de Paris, Point, Revue
des Deux Mondes, Pierre Canavaggio a publicat lucrarile Du bon
usage des superstitions (Buna folosinta a superstitiilor), editura
La Table Ronde, Dictionnaire des superstitions (Dictionarul
superstitiilor), editura Pocket, Les superstitions de l’amour
(Superstitiile dragostei), editura Le Rocher, si Guide des
superstitions (Ghidul superstitiilor), editura l’Archipel.