Vladimir Fedorovski
O lume secretă
Mari spioane din secolul al XX-lea
Editura Corint
Traducere de Diana Morărașu. Prefață de Ion M. Ioniță.
Frumoasa baroană Budberg a pus la cale cel mai mare complot împotriva Kremlinului roșu înainte de a deveni agent dublu. Elisabeta Zarubina a furat secretele bombei atomice americane în beneficiul URSS. Celebra actriță de cinema Olga Cehova a devenit cea mai bună prietenă a Evei Braun, dezvăluindu-i lui Stalin secretele naziștilor. Margarita Konenkova, o spioană desăvârșită, l-a sedus pe Albert Einstein la ordinul Moscovei, iar formidabila rețea de „rândunele” a KGB-ului penetrează și astăzi cele mai înalte sfere ale politicii occidentale. Elsa Triolet și Maria Romain Rolland figurează printre „femeile influente” care au însuflețit o adevărată „orchestră roșie” a intelectualilor occidentali. Fiecare dintre ele ar fi trebuit să moară de o mie de ori dacă fiecare zi, fiecare ceas din viața lor nu ar fi fost un adevărat duel cu evenimentele dramatice ale Istoriei.
Pornind de la mărturii și arhive inedite și întemeindu-se pe experiența personală de diplomat în timpul marilor răsturnări din Est, Vladimir Fedorovski, martor privilegiat al acestor momente majore ale secolului al XX-lea, ne introduce în universul secret al marilor spioane „venite din ținutul frigului”, care au schimbat cursul istoriei.
„Stabilit la Paris, în buna tradiție a exilaților ruși din timpul revoluției bolșevice – scrie prefațatorul –, Vladimir Fedorovski, fost diplomat sovietic și susținător al lui Gorbaciov, devine un prolific scriitor concentrându-se asupra istoriilor complicate ale secolului alXX-lea.
Istorii în care femeile-spion au jucat un rol complicat, uneori de succes, alteori tragic, volumul de față fiind dedicat agentelor rusoaice. Viața lor poate fi cât de cât reconstituită pe baza unor memorii și a puține documente. Cele câteva
supraviețuitoare au lăsat jurnale și confesiuni. Maestre ale mistificării și ale jocului dublu, aceste femei remarcabile au stârnit pasiuni și au ajuns să manipuleze personaje influente din înalta societate occidentală, din politică, din mediul artistic. Ele au fost mijlocul perfect prin care va fi pusă în aplicare teoria lui Lenin privind racolarea «idioților utili», dispuși să se pună în slujba comunismului.
Dar cine erau ele și cum au ajuns în slujba serviciilor secrete?
«Venite pe lume în zorii noului veac, moștenitoare ale societății victoriene a secolului al XlX-lea, ele au fost pregătite pentru o existență facilă, adică burgheză și uneori chiar aristocratică, pentru o viață de plăceri și de frivolitate lipsită de griji; dar iată că s-au trezit aruncate brusc într-un univers ostil, în care totul se prăbușea, pentru ca mai apoi să se deschidă vertiginos în fața perspectivelor unei noi ordini sociale.
Asemenea tuturor rusoaicelor cu aceleași origini și din aceeași clasă, ele au fost sortite pribegiei, terorii, nebuniei, reduse la condiția de a trăi din pomeni, forțate uneori să își ia zilele… Tragediile lor personale erau un reflex al catastrofei universale în care au fost târâte. Iar aceste eroine ale cataclismului istoric nu și-au datorat salvarea decât unei invincibile voințe de a trăi, de a supraviețui în momentul prezent, fără a se gândi la ziua de mâine, viitorul lor construindu-se de la o zi la alta», spune Fedorovski.
Primul Război Mondial și victoria lui Lenin în Rusia sunt cataclisme istorice. Noua ideologie susținea că va urma confruntarea pe viață și pe moarte a sovietelor cu imperialismul mondial, mersul istoriei fiind către prăbușirea implacabilă a capitalismului și triumful la nivel planetar al socialismului victorios. Pe ruinele Europei devastate la o scară cum nu se mai văzuse până atunci în istorie, începea noua confruntare sau «marele război civil» care va sfâșia din nou continentul.
Ideologia luptei de clasă se va ciocni cu ideologia luptei de rasă. Ambele urmăreau să distrugă orice fărâmă de viață liberă. Omul urma să fie înrolat sau zdrobit. O luptă în care avantajele vor trebui obținute cu orice preț, pe orice căi, cu orice sacrificii. Spionaj, șantaj, manipulare, diversiune, crimă, teroare. Iată o rețetă la care spioanele venite din frig au contribuit din plin.
«De ce și cum atâtea femei tinere au devenit spioane în cursul secolului al XX-lea? » se întreabă Fedorovski în numele cititorilor săi.
Și explică:
«Spionajul a intrat în viața lor ca o scândură de salvare, ajutându-le să își țină capul deasupra apei în mijlocul furtunilor acelei epoci crunte. Aruncate în vâltoarea evenimentelor, ele au fost, asemenea atâtor alte femei, lovite de tragedii teribile, fiind totodată supuse unor presiuni groaznice, generate de mașinăria de măcinat oameni pusă în mișcare de dictatura roșie. La drept vorbind, aceste femei excepționale nu erau lipsite nici de inteligență, nici de luciditate, nici de convingeri. Dar ele au fost adesea supuse abuzurilor implacabilului sistem de control al Siguranței Statului sovietic și al responsabililor lui, considerați maeștri în arta manipulării spiritelor.
Cu toate acestea, de cele mai multe ori, colaborarea lor cu serviciile de informații nu era rezultatul unui act disperat; din contră, implicarea lor era rodul unor eforturi perfect asumate și raționale, la care au consimțit în speranța că, prin asta, își vor salva familia, apropiații, prietenii luați ostatici de către regimul totalitar. Ele însele erau niște incredibile manipulatoare ale destinului.»
Pentru a nu cădea în haosul destinelor manipulate ale personajelor sale, Vladimir Fedorovski este nevoit să recurgă la clasificări, își împarte spioanele în clase și genuri, ca în biologie.
Marile clase evocate sunt pionierele, tehnicienele, estetele și agentele farmecului. Fiecare clasă are propriile maestre ale jocului secret în momente cheie ale istoriei.”