In ultimii ani, autoritatile guvernamentale din Marea Britanie au recomandat insistent companiilor sa reziste in fata tentatiei de a reduce, in vremuri mai putin bune, cheltuielile pentru cercetare si dezvoltare in favoarea realizarii de economii de fonduri. In multe sectoare industriale, investitiile sustinute in cercetare sunt considerate esentiale pentru dezvoltarea pe termen lung a companiilor.
Departamentul Comertului si Industriei din Marea Britanie a fost publicat recent situatia acestor investitii realizate in ultimul an, din care reiese ca mesajul guvernului ajunge la un numar din ce in ce mai mare de companii. Pentru al doilea an la rand, companiile au mentinut acelasi nivel de cheltuieli pentru cercetare si dezvoltare, pe fondul deteriorarii situatiei mediului de afaceri.
Anul trecut, cele mai mari 700 de companii ale lumii au majorat bugetul pentru cercetare si dezvoltare cu 1%, pana la un nivel de 316 miliarde de dolari, in ciuda faptului ca vanzarile au ramas la acelasi nivel, iar profiturile operationale au scazut cu 15%. In 2001 se inregistrase o crestere de 4% a cheltuielilor pentru cercetare si dezvoltare, dar si o diminuare cu 52% a profiturilor.
Cu toate acestea, in unele sectoare, companiile nu au rezistat in fata conditiilor dificile de pe piete si au “atacat” bugetele pentru cercetare. Cel mai bun exemplu in acest sens este dat de producatorii de componente hard pentru computere. Cele 131 de companii din acest sector au inregistrat o pierdere medie de 38 miliarde de dolari si-au redus cheltuielile cu cercetarea cu 10 procente.
Unii rezista, altii nu…
Cateva din cele mai afectate companii au operat reduceri si mai importante. De exemplu, compania britanica Marconi si-a injumatatit cheltuielile, pana la 327 milioane de dolari.
De partea cealalta a balantei, sectorul de productie de automobile a majorat in medie cu 7% aceste cheltuieli. Gigantii pietei auto raman campionii mondiali la aceasta categorie, Ford cheltuind 7,7 miliarde de dolari in 2002, iar DaimlerChrysler, situata pe locul 2, a cheltuit 6,4 miliarde de dolari.
Totusi, General Motors, care in anii ’90 s-a aflat pe primul loc al clasamentului, a cazut pe locul 4, cu 5,8 miliarde de dolari, fiind intrecut de Siemens, grupul german de electronice.
Daca ne referim la expansiunea pe termen lung a cheltuielilor, companiile din sectorul farmaceutic si al biotehnologiei conduc detasat. In ultimii 4 ani, cheltuielile realizate au avut o crestere anualizata de 12%.
Cel mai mare producator de medicamente din lume, Pfizer, a cheltuit 5,2 miliarde de dolari in 2002, clasandu-se pe locul 5. Dupa criteriul ritmului de crestere al cheltuielilor pentru cercetare si dezvoltare, grupul va ajunge in curand pe locul 3. Dezvoltarea companiilor din acest sector este ilustrata si de faptul ca in 1998 Pfizer se gasea pe locul 31, iar GlaxoSmithKline, acum pe locul 8, se gasea la numarul 34.
Britanicii aveau nevoie de un impuls
Departamentul Comertului si Industriei realizeaza incepand cu anul 1991 astfel de clasamente, care reprezinta “un instrument de referinta pentru companiile britanice, care au astfel posibilitatea de a compara investitiile lor pentru cercetare si dezvoltare cu cele ale concurentilor lor internationali”.
Obiectivul guvernului a fost partial atins: diferenta dintre companiile britanice si cele straine, cuantificata cu ajutorul indicatorului “intensitatea cheltuielilor pentru cercetare” (procentul acestor cheltuieli in cifra de afceri) se diminueaza continuu. In sectorul farmaceutic si biotehnologic, precum si in industria de aparare si cea aeronautica, indicatorul calculat pentru Marea Britanie depaseste media mondiala.
“Cu toate acestea, nu este cazul sa ne culcam pe o ureche”, spune Lord Sainsbury, ministrul englez al stiintei si inovatiei. In alte sectoare – constructii de masini, electronice, industria chimica si cea petroliera – Marea Britanie cheltuieste inca mult mai putin decat media internationala.
De-a lungul timpului, echipa care a realizat clasamentele a adunat o cantitate impresionanta de dovezi menite sa convinga directorii executivi ai companiilor ca cheltuielile cu cercetarea si dezvoltarea aduc multe beneficii: stimuleaza investitiile, accelereaza cresterea companiilor si majoreaza valoarea actiunilor detinute de actionari.
“In sectoarele in care activitatea de cercetare si dezvoltare este foarte importanta pentru realizarea de produse si servicii noi, o companie care nu aloca la fel de multe fonduri pentru cercetare ca si concurentii sai nu va rezista pe piata pe termen mediu si lung”, este de parere Mike Tubbs, coordonatorul echipei de la Departamentul Comertului si Industriei.
Cercetarea ajuta cel mai mult companiile
Cresterea companiilor este asigurata in primul rand prin investitiile in cercetare, achizitiile avand un rol mai redus, conform unui studiu realizat de Brian Harding de la Warwick Business School.
Analiza lui Harding asupra achizitiilor realizate in cele mai “active” opt industrii din punctul de vedere al cheltuielilor pentru cercetare si dezvoltare arata ca 70% din achizitiile importante pot fi asociate cu profiturile slabe obtinute de actionari. Companiile britanice cheltuiesc mai mult decat dublu pe achizitii decat in cercetare si pentru active fixe. In SUA, tendinta este inversata.
O modalitate mai directa de a masura performantele companiilor care cheltuiesc mult pentru cercetare este prin cursul bursier al actiunilor. Pentru a face aceasta analiza, s-a realizat un portofoliu din actiunile companiilor care fac parte din indicele FTSE100 si care cheltuiesc cel putin 4% din cifra de afaceri pentru cercetare. Acest portofoliu a avut o performanta mai buna decat indicele FTSE100 in ansamblul sau. Acelasi “exercitiu” a fost facut si cu diverse companii din FTSE 250. Portofoliul companiilor care dadeau atentie cercetarii a crescut cu 50%, iar indicele bursier a crescut cu numai 17%.
Se poate analiza de asemenea si numarul de brevete acordate in SUA, cea mai importanta piata pentru produse care au la baza cercetarea. In industria farmaceutica si biotehnologica, companiile europene obtin ceva mai multe brevete la milionul de dolari cheltuit pe cercetare decat companiile americane si japoneze la un loc. In sectorul electronicelor si al componentelor hard, numarul de brevete obtinute de europeni reprezinta aproximativ jumatate din cel al brevetelor americanilor si japonezilor.
Autoritatile se implica
Majoritatea statelor in care se inregistreaza “note bune” la investitiile in cercetare si dezvoltare au stabilit cu mult timp in urma sisteme de stimulare a acestei activitati. Anul trecut, guvernul Marii Britanii a facut si el un pas important in aceasta directie, extinzand si la companiile mari regimul fiscal aplicat intreprinderilor mici si mijlocii incepand cu anul 2000.
Masura de relaxare fiscala consta intr-o deducere aditionala de 25% a cheltuielilor cu personalul, stocurile si alte costuri legate de activitatile de cercetare si dezvoltare. Acest sistem conduce la o crestere cu 7,5% a profitului unei companii careia i se aplica un impozit pe profit de 30%, si se adauga masurii mai vechi, prin care se deduceau toate cheltuielile realizate cu echipamentele – cheltuieli legate, bineinteles, de activitatea de cercetare si dezvoltare. Astfel, pentru fiecare milion de lire sterline cheltuit pentru cercetare, o companie mare poate deduce 1,25 milioane din venitul impozabil. Firmele mici si mijlocii pot deduce 1,5 milioane sau pot cere sa li se returneze 240.000 de lire sterline. Actualul clasament nu reflecta insa efectul acestei masuri de relaxare fiscala, si nu va putea face acest lucru cativa ani buni.
E cercetare? Sau nu?
Companiile vor fi cu atat mai incurajate sa cheltuiasca pentru cercetare si dezvoltare cu cat sunt mai convinse de efectele pozitive ale acestei strategii. Insa exista doua categorii de factori care pot diminua aceste convingeri. Una dintre acestea este natura subiectiva a incardarii unor activitati in categoria cercetarii. Cealalta se refera la modul vor fi tratate aceste probleme de catre inspectorii fiscali. Pentru ca sistemul fiscal sa functioneze, el trebuie sa fie perceput drept un stimulent, nu ca o reducere a impozitului.
Exista dificultati si in ceea ce priveste definirea activitatii de cercetare si dezvoltare. Recent a avut loc o sedinta in care s-a incercat o delimitare a activitatilor de de cercetare si dezvoltare. S-a ajuns la concluzia ca notiuni ca “noutate”, “inovatie” sau “imbunatatire substantiala” sunt greu de cuantificat si pot conduce la presupunerea ca numai cheltuielile legate de cercetare se pot deduce, si nu si cele cu dezvoltarea. Astfel, se pune mai mult accentul pe o alta exprimare, “dezvoltare experimentala”, si pe criterii de ordin tehnologic, mai usor de identificat de catre companii.
Sistemul actual da o importanta foarte mare industriilor care se bazeaza foarte mult pe stiinta; companiile din aceste sectoare cheltuiesc deja foarte mult pentru cercetare. Pe de alta parte, companiile din alte domenii – automobile, inginerie si software – raman sceptice in privinta rezultatelor mai bune pe care le vor obtine.
In principal industria de software este ingrijorata de efectele acestei relaxari fiscale. Un sondaj realizat de Intellect a aratat ca valoarea reala a deducerilor perceputa de companii, excluse fiind cheltuielile care nu pot fi incadrate clar in aceasta categorie, este intre 3,75 si 5% din totalul cheltuielilor cu cercetarea, si nu cifra teoretica de 7,5%. Situatia este inrautatita de faptul ca multi inspectori fiscali accepta cu greu eligibilitatea activitatilor legate de software din cauza caracterului intangibil al acestora.
Exista confuzii si in randul companiilor din industria petroliera si a gazelor naturale, din cauza excluderii operatiunilor legate de explorare si evaluare.
In alte tari e ceva mai bine
In Australia exista o deducere suplimentara de 25%, aplicata la o baza mai mare a costurilor, precum si o alta deducere, de 75%, aplicata asupra sumelor cheltuite in plus pentru cercetare si dezvoltare.
Statele Unite aplica un sistem asemanator cu cel britanic dar, desi procentul se aplica la o baza de calcul mai mare, autoritatile au recunoscut ca sistemul nu este competitiv si ca se lucreaza la imbunatatirea lui.
Cele mai multe state au angajat specialisti care sa determine daca o anumita activitate intra in categoria “cercetare-dezvoltare”, deoarece inspectorii fiscali nu au destule cunostinte tehnice pentru a face astfel de aprecieri.
Este important, daca nu esential, sa se stabileasca un sistem eficient de stimulare care sa recompenseze activitatile de cercetare-dezvoltare. In ultima instanta, nu este decat o problema de ordin tehnologic, care trebuie rezolvata prin sistemul fiscal.
China pe podium
China se claseaza pe locul 3 in lume dupa criteriul cheltuielilor realizate pentru cercetare si dezvoltare, conform ultimelor date furnizate de Organizatia Economica pentru Cooperare si Dezvoltare (OECD). Cheltuielile totale ale Chinei, efectuate in 2001, au atins un nivel de 60 miliarde de dolari, clasandu-se in urma Statelor Unite (282 miliarde de dolari) si Japoniei (104 miliarde). Conform clasamentului realizat de OECD, o data la 2 ani, Germania a cheltuit numai 54 miliarde de dolari. Cheltuielile pentru cercetare ale Chinei au crescut rapid in ultimii ani, de la 0,6% din PIB in 1996, la 1,1% in 2002, aratand ritmul accentuat de industrializare a acestei tari. 60% din cheltuielile pe 2001 provin de la companii, atat cele chineze, cat si cele straine, iar restul de 40% au fost realizate de stat. In medie, cheltuielile celor 30 de state ale OECD au fost de 2,3% din PIB.