Simona Sora
Seinfeld și sora lui Nabokov
Editura Polirom
Colecția Ego-grafii. O selecție de texte din eseurile publicate, în ultimii ani, în Dilema veche, plus un „Epilog” inedit. „Uneori – scrie autoarea –, lumea în care trăim glisează, pe nesimțite, într-alta. Totul pare la locul său, dar nimic nu mai seamănă cu ce știam. Lucruri pe care juram pâna mai ieri capătă, brusc, o altă consistență și un alt relief. Cu gândul la o asemenea «lume bizară» (unde Jerry Seinfeld devine mare cititor, iar Elena Sikorskaia, sora lui Vladimir Nabokov, ține mortiș sa recupereze, în plin razboi, câteva cărți) au fost scrise și textele din acest volum. O lume cu două luni pe cer (una portocalie și una verde, ca în 1Q84, trilogia lui Haruki Murakami), o lume cu urgențe și intransigențe proprii, în care și viața mea a glisat fatalmente, dinspre critica literară și presa culturală, înspre ceea ce ar fi trebuit să fie de la bun început: literatura.”
Maria Banuș
citește din Sub camuflaj
Însemnări 1943-1944
Editura Casa Radio
Cea mai recentă apariție din Colecția „Lecturi pe întuneric”. Este vorba despre o înregistrare inedită Radio România datând din 4 martie 1999, realizată de Emil Buruiană pentru Noua Fonotecă de Aur și prezentată de istoricul literar Geo Șerban. Dacă în 2009 Editura Casa Radio publica o selecție cuprinzătoare din poezia Mariei Banuș, în lectura autoarei, sub numele de Zăbale rupte (carte+CD), audiobook-ul de față reproduce câteva secvențe de jurnal, alese exclusiv de către autoare pentru a fi citite la radio. Sunt momente cuprinse în perioada 1943-1944, publicate în volumul Sub camuflaj (Cartea Românească, 1978). Acest audiobook, cu vocea gravă a scriitoarei, nu este doar o frântură din viața Mariei Banuș, ci, mai mult decât atât, este cronica unei societăți aflate sub semnul tensiunilor istoriei. Documentul audio a apărut la două luni de la împlinirea a 100 de ani de la nașterea poetei Maria Banuș, pe 10 aprilie.
Nicolae Stan
Apă neagră
Editura Cartea românească
Ediția a doua, revizuită. „Ce se ascunde în spatele unei fotografii de nuntă din perioada interbelică și cum pot nuntașii hieratici, surprinși spre aducere-aminte pe cartonul sepia, să depună mărturie despre icsul apărut misterios pe chipurile lor?
Nicolae Stan scrie un roman de suspans și în acelasi timp reconstituie o epocă aflată, încă, sub semnul întrebarilor fără răspuns. Din gesturi și fapte cotidiene, rapoarte informative ale Serviciilor de Securitate, dosare de urmărire, documente și studii socio-antropologice, portrete de victime și călăi, se profilează doar o parte de lume – în aparență – pe fundalul căreia curge implacabil o apă neagră, al cărei vuiet tulbură sunetul grav al unei istorii greu încercate.”
Mo Yan
Baladele usturoiului din Paradis
Editura Humanitas fiction
Traducere din chineză și note de Luminița Bălan. Eroii acestui roman sunt un număr de țărani chinezi săraci, dintr-o provincie îndepărtată a Chinei, obligați de statul comunist să cultive usturoi pentru supraviețuire. Firește că are loc o revoltă spontană, cu consecințe dramatice, iar multe dintre faptele lor lipsite de glorie ajung balade. Din păcate, oricât de talentat deste autorul care a și luat Premiul Nobel pentru literatură în 2012, sunt atât de numeroase scenele mizere care etalează subumanul și ce e mai rău în om, încât romanul e greu de citit, e nevoie de un mare efort să continui lectura. Dar Mo Yan e ferm, o și spune într-un fel de prefață: „Romanul de mari dimensiuni nu-și poate sacrifica demnitatea cuvenită doar pentru a fi pe placul acestei epoci aflate în căutarea senzaționalului. Nu poate să-și scurteze lungimea, să-și diminueze densitatea și să-și micșoreze dificultatea doar de dragul anumitor cititori.”
Adriana Lisboa
Simfonie în alb
Editura Univers
Traducere și note de Laura Bădescu. „Drama plină de diezuri și bemoluri a celor două personaje centrale, surorile Maria Ines și Clarice. Reîntâlnindu-se după mulți ani, femeile sunt puse față în față cu anii copilăriei și ai tinereții, cititorul descoperind, în umbrele care au devenit în prezent, indicii ale durerilor și ale alegerilor nefericite din trecut. Cu o eleganță și o muzicalitate ale frazei demne de o pasionată de flaut și jazz, Adrianei Lisboa îi reușesc admirabile volute printre planuri temporale, fire narative și tablourile vivante ale personajelor. La povestea ratărilor Mariei Ines și ale lui Clarice iau parte părinții (o mamă bolnavă și un tată alcoolic), bărbații cu care s-au căsătorit și cei pe care i-au iubit, dar și secvențe sugestive din istoria bulversată a Braziliei, desfășurate de-a lungul unei întregi generații.”
Sorin Preda
Moromeții
Ultimul capitol
Editura Eikon
O carte care a apărut acum câțiva ani, premiată de Academia Română, relansată, revizuită și adăugită anul trecut. Apare în seria „Totul despre…”. Totul despre Marin Preda. O serie de dialoguri, amintiri culese de la cei din familie, din amintirile celor care, într-un fel sau altul, „au jucat roluri” închipuite în romanul „Moromeții”, din amintirile câtorva scriitori care l-au cunoscut îndeaproape, ale câtorva scriitori care s-au învârtit în jurul lui Marin Preda, ale câtorva cunoscuți, din mărturisirile câtorva prieteni. Sorin Preda îi este celebrului scriitor nepot de frate, fiul lui Alexandru Călărașu, născut Preda, mezinul. Sorin Preda mărturisește că nu a îndrăznit niciodată să deschidă un reportofon în prezența maestrului, cu atât mai mult că era unchiul său. Însă a înregistrat câteva casete audio cu oameni din Siliștea-Gumești, satul natal al Călărașilor, pe care i-a căutat, i-a întâlnit și care l-au cunoscut de mic pe romancier, a înregistrat rude, vecini, profesori, învățători, foști colegi de școală, prieteni din copilărie, dar casetele, cu timpul, s-au demagnetizat și totul s-a pierdut.