Yvonne Redgis-Klug
Am supraviețuit
Amintirile unei foste deținute de la Auschwitz (1945)
Meteor Publishing
Prezentare și adnotare de Jean-Marc Dreyfus. Traducere din limba franceză de Dan Criste.
„Dacă mă apuc să povestesc în ce iad am trăit nu demult, o fac nu pentru că eu socotesc cazul meu mai deosebit sau mai interesant decât altele. Dimpotrivă, tocmai pentru că suntem sute de mii care au îndurat aceeași soartă și foarte puțini cei care au scăpat, lumea civilizată trebuie să cunoască martiriul care a fost viața noastră în lagărele germane, pentru a face totul ca acesta să nu se repete.” (Katowice, martie 1945)
Așa își începe povestirea Yvonne Redgis-Klug, una dintre persoanele care au format convoiul dus la Birkenau la 30 iunie 1944. La sosire, cu toate că avea deja 46 de ani, n-a fost selecționată pentru camera de gazare și a reușit să supraviețuiască la Auschwitz până la eliberarea ei de către Armata Roșie.
Ulterior a fost repatriată în Franța, la Paris. A emigrat în California la finele anului 1945 și a lucrat cu actori de la Hollywood, printre care și cu câteva vedete ale vremii. A murit în 1972, fără să fi reușit, în ciuda eforturilor sale, să publice textul despre deportarea și supraviețuirea ei, pe care-l terminase de scris în iulie 1945. Este textul inedit din volumul de față.
Jean-Marc Dreyfus, care a scris prefața, este profesor conferențiar de istorie la Universitatea din Manchester. Este unul dintre redactorii lucrării Dictionnaire de la Shoah („Dicționarul Holocaustului”), Larousse, 2009.
Heda Margolius Kovaly
Sub o stea crudă
O viață în Praga, 1941-1968
Meteor Publishing
Traducere din limba engleză de Eugen Damian.
„Trei forțe mi-au modelat parcursul vieții. Două dintre ele au nimicit jumătate din lume. A treia a fost foarte mică și plăpândă, de fapt invizibilă. O pasăre sfioasă care mi s-a ascuns în coșul pieptului, la câțiva centimetri deasupra stomacului. Uneori, în cele mai neașteptate momente, pasărea se trezea, își ițea capul și își flutura iute aripile. Atunci, și eu îmi ridicam capul pentru că, în străfulgerarea acelei clipe, eram sigură că iubirea și speranța sunt infinit mai puternice decât ura și furia, și că undeva, dincolo de linia orizontului meu, exista o viață indestructibilă, veșnic triumfătoare.
Prima forță a fost Adolf Hitler; a doua, Iosif Vissarionovici Stalin. Ei au făcut din viața mea un microcosmos în care s-a condensat istoria unei țărișoare din inima Europei. Mica pasăre, cea de-a treia forță, m-a ținut în viață ca să pot spune povestea.”
Privirea scrutătoare pe care Heda Margolius Kovály o îndreaptă asupra vieților dominate de soarta tragică a Cehoslovaciei în timpul ocupației naziste, apoi în perioada stalinistă aruncă lumină asupra existenței haotice a unei națiuni. Kovály a fost deportată într-un lagăr de concentrare, a scăpat dintr-un marș al morții, a făcut foamea în anii postbelici și a fost ulterior devastată de condamnarea soțului ei (infamul proces Slansky din 1952) și de executarea acestuia. Amintirile sale pline de lirism emană cu toate acestea optimism chiar și în mijlocul celor mai mari orori.
„Din când în când, citim câte o carte care ne pune într-o perspectivă mai clară necesitățile stringente și pe noi înșine, obligându-ne să ne confruntăm cu realitățile mai întunecate ale firii umane.” – Anthony Lewis, New York Times
„O scriitoare minunat de expresivă… Reflecțiile asupra experiențelor sale personale relevă o deosebită capacitate de pătrundere în domeniul politicii, al comportamentului individual și instituțional, în formarea atitudinilor.” – Christian Science Monitor