Medicii, avocatii, specialistii IT, filologii sau arhitectii au inceput sa calce prin salile de curs ale furnizorilor de programe MBA. Dupa ingineri si economisti, reprezentantii scolilor de profil spun ca a venit vremea ca si alte categorii profesionale sa deprinda abilitati de management.
Radu Lupu Gorduza, directorul general al diviziei romanesti a General Electric Healthcare, unul dintre liderii mondiali in tehnologiile de imagistica medicala, retele IT si servicii de sanatate, a absolvit Universitatea de Medicina si Farmacie (UMF) “Gr.T.Popa”, din Iasi, in urma cu zece ani.
Dupa ce a lucrat ca asistent la Catedra de Farmacologie a UMF, a intrat in industria farmaceutica pe pozitia de reprezentant medical, in Schering AG. A urmat Abbott Lab, firma in cadrul careia a promovat pana la pozitia de marketing&sales manager. In 2001 s-a hotarat sa faca un MBA.
“Sunt un personaj education-addicted. Pana la acel program, consideram in gluma ca sunt un medic ratat care incerca sa se adapteze unei piete in schimbare, asa ca am decis ca am nevoie de baza conceptuala a ceea ce faceam zilnic pe baza de instinct”, povesteste el.
Inca din timpul cursurilor participase la un interviu pentru o pozitie in GE Healthcare Romania. Isi dorea sa lucreze pentru compania care inspirase multe dintre studiile de caz abordate la cursuri. Dupa mai multe interviuri, a fost acceptat pe pozitia de general manager al companiei.
Chiar daca nu a fost singurul factor din ecuatia angajarii, MBA-ul a contat foarte mult din punct de vedere “infrastructural”, afirma Gorduza, adaugand ca a provocat o schimbare dramatica in op-tica sa, echivalenta cu “efectul tehnologizarii unui artizan cu imaginatie”.
“Cel mai repede se structureaza un individ cu experienta practica specifica”, crede el.
Medicii, avocatii, specialistii IT, filologii sau arhitectii au inceput mai nou sa umple salile de curs ale furnizorilor de programe MBA. Primii clienti ai acestor programe au fost inginerii. Apoi numarul absolventilor de studii economice care au optat pentru un program MBA aproape ca s-a dublat.
Acum reprezentantii scolilor de profil spun ca a venit vremea si pentru alte categorii profesionale care isi doresc sa deprinda abilitati de management.
Si asta pentru ca piata ofera alte oportunitati de dezvoltare profesionala fata de anii trecuti, iar decalajul dintre pregatirea de specialitate si responsabilitatile pe care le presupune un post de conducere se adanceste pe zi ce trece. “Absolvirea unui MBA poate fi privita ca o metoda speciala de reconversie profesionala. Ajuta deopotriva un medic care doreste sa acceada spre o pozitie de manegement intr-o companie producatoare de farmaceutice, cat si un antreprenor care simte nevoia sa isi consolideze cunostintele si sa dobandeasca o alta atitudine si un alt mod de abordare a mediului de afaceri”, spune Adriana Dutescu, director al Programului de MBA Romano-Canadian, derulat de Academia de Studii Economice (ASE) in parteneriat cu The University of Ottawa, din Canada.
Ea precizeaza ca in urma cu zece ani economistii reprezentau maximum o cincime din numarul total al cursantilor, iar in prezent proportia a ajuns la
35-40%. Numarul inginerilor s-a mentinut constant in ultimii trei ani, ajungand la aproximativ 30% din total, in timp ce medicii au ajuns sa reprezinte in acest moment 12% din absolventi.
Dutescu este de parere ca exista o presiune a pietei venita din partea angajatorilor, care intampina probleme in a gasi oamenii potriviti si care se arata din ce in ce mai preocupati de calitatea angajatilor. Acesta este si motivul pentru care numarul de cursanti si al domeniilor de activitate din care provin acestia va creste constant.
“Absolvirea unui program de MBA a devenit o conditie pentru calificarea la interviu, iar asta se poate observa usor din anunturile de angajare”, precizeaza Dutescu. Mai mult, adauga ea, MBA-ul a devenit si un beneficiu oferit angajatilor eficienti, o modalitate prin care angajatorul fidelizeaza si completeaza pachetele salariale, realizand in acelasi timp o investitie pentru companie.
La Codecs Business School, partener al The Open University of Business Administration din Marea Britanie, inginerii sunt inca predominanti in randul cursantilor, in conditiile in care anul trecut au reprezentat 45% dintre acestia. Cu toate acestea, proportia a scazut, in conditiile in care in 1999 se ridica la peste trei sferturi.
Mai mult, numarul economistilor a crescut serios de-a lungul ultimilor ani, ajungand ca anul trecut sa reprezinte 31% din totalul cursantilor.
Insa cel mai viu interes se pare ca
l-au manifestat medicii. Daca in 1999 nici un medic nu se arata interesat de programele Codecs, anul trecut aproape o zecime din cei inscrisi in aceste programe au fost medici.
“Aceasta evolutie se explica prin faptul ca MBA-ul nu se adreseaza exclusiv sectorului tehnic sau economic, ci acopera o paleta mai variata de profesii, contribuind la dezvoltarea profesionala si personala a absolventului, indiferent de domeniul in care acesta isi desfasoara activitatea”, spune Adina Nicolae, research manager in cadrul Codecs.
Ea precizeaza ca, in ultimii ani, competitia si complexitatea afacerilor au facut ca tot mai multe companii, chiar si din randul celor autohtone, sa se arate interesate de atragerea competentelor vizate de programele de MBA.
“In acest moment majoritatea companiilor cu cifre de afaceri de peste
5 mil. euro au in cadrul conducerii executive cel putin un absolvent de MBA”, mentioneaza Nicolae.
Medicii, avocatii si ceilalti specialisti nu au ocolit nici programele de executive MBA, care se adreseaza in special celor care vor sa promoveze pe pozitii de top management. Economistii s-au ambitionat si ei.
“Proportiile s-au inversat radical”, spune Marcel Duhaneanu, rectorul Institutului de Administratie Publica si a Afacerilor Bucuresti – ASEBUSS, care deruleaza un program de Executive MBA in parteneriat cu Kennesaw State University, din Atlanta, Georgia.
El precizeaza ca, daca inainte de anul 2000 majoritatea celor inscrisi in program (60%) erau ingineri, in prezent acestia reprezinta doar un sfert, proportia economistilor ajungand la jumatate. Numarul medicilor a crescut si el, ajungand sa insemne 14% din totalul cursantilor. “Piata farmaceutica este foarte dinamica iar directorii din companiile de profil sunt selectati in functie de cunoasterea tuturor proceselor”, afirma Duhaneanu, adaugand ca exista un decalaj intre pregatirea specializata din timpul facultatii si responsabilitatile cerute de o pozitie de management.
In companiile farmaceutice, precizeaza el, medicii sunt obligati sa ia decizii strategice importante pentru viitorul acestora, ceea ce reclama anumite competente care sa duca la o buna orientare a firmei pe piata si la strategii profitabile.
“Cel mai recent trend este acela al avocatilor care simt nevoia de extindere a cunostintelor de specialitate si de a acumula cunostinte economice, in vederea realizarii unui management mai bun al firmei sau al clientilor”, declara Duhaneanu.
O alta tendinta pe care rectorul ASEBUSS a observat-o este aceea a cresterii numarului de cursanti din domeniul IT, dintre care cei mai multi doresc sa isi extinda specializarea pentru a putea deveni, mai departe, antreprenori. De asemenea, precizeaza el, o alta industrie care a inceput sa trimita din ce in ce mai multi cursanti este cea a publicitatii, avand in vedere ca aici se lucreaza cu clienti din mai multe domenii, ceea ce creste expunerea la o gama larga de probleme, specifice fiecarei industrii in parte.
Castiguri cu 30% mai mari
Managerii care au absolvit un program de MBA castiga cu aproape o treime mai mult decat managerii care nu au trecut prin astfel de programe, spun reprezentantii scolilor de profil.
“Absolventii de MBA patrund mai usor in top managementul companiilor, mai ales in cazul celor mari, pentru ca aduc cu ei un standard de pregatire general acceptat. In plus, ei castiga in medie cu 30% mai mult decat colegii care nu au trecut printr-un astfel de program”, precizeaza Adriana Dutescu.
Ea crede ca pozitia ierarhica sau domeniul de activitate nu sunt un indicator fidel al veniturilor pe care le are un angajat, pentru ca nivelul de salarizare existent pe piata romaneasca nu este stabilit pe baza unor criterii clare si unitare. Astfel, plaja de salarizare este vasta. Dutescu precizeaza ca daca in urma cu mai multi ani un absolvent de MBA era rara avis si de cele mai multe ori multinationalele preferau sa aduca expati pentru pozitiile de top, acum absolventii acestor programe se plaseaza din start in primul esalon, prin prisma pregatirii pe care o au. De altfel, afirma ea, munca de convingere a fost mai usoara in cazul multinationalelor, care erau familiarizate inca de acum multi ani cu relevanta cursurilor de MBA. In cazul acestora, o practica des intalnita este chiar finantarea pregatirii angajatilor vizati sa avanseze pe pozitii de top sau de middle management. “In prezent proportia absolventilor care lucreaza in companii mari, multinationale, este de aproximativ 60%. Exista, de asemenea, si un procent important de absolventi care devin antreprenori la scurt timp dupa terminarea cursurilor”, declara Dutescu.
Insa nu numai multinationalele se arata interesate de atragerea absolventilor de MBA. Chiar daca la inceput mai timid, cu timpul si companiile autohtone au fost interesate de acestia. “In cazul companiilor romanesti, traseul a fost mai greoi, pentru ca in cele mai multe ca-zuri antreprenorii care le-au fondat nu au avut astfel de studii”, afirma Adina Nicolae, research manager la Codecs. Cu toate acestea, adauga ea, in ultimii trei ani din ce in mai multi angajatori autohtoni au simtit ne-voia sa isi asigure competentele vizate de programele de MBA, pentru a putea rezista competitiei. Potrivit reprezentantului Codecs, absolventii de MBA au perspective de castiguri cu cel putin 30% mai mari decat managerii “fara diploma”. “Insa un absolvent de MBA nu este angajat doar pentru ca are o diploma, ci pen-tru a pune in valoare cele invatate”, spune Nicolae.
In opinia sa, un alt avantaj pe care managerii trecuti prin programele de MBA il au este acela ca acestia se bucura de sanse ridicate de a se adapta la o cultura organizationala, pentru ca acesta a fost unul dintre obiectele de studiu si de analiza abordate in cadrul programelor.