ANAR a încheiat din 2007 și până în prezent contracte de
amenajări de ape și îndiguiri de peste 920 mil. lei și 11,9 mil.
euro, potrivit datelor adunate de pe site-ul elicitatie.ro, însă cu
toate acestea investițiile realizate în ultimii ani nu au putut
preîntâmpina pagubele produse de inundațiile din această
vară.
Cele mai mari investiții nu au fost realizate în zonele afectate
anul acesta, ci în județele Timiș, Suceava sau Vâlcea.
Reprezentanții ANAR susțin că “inunda ți ile nu pot fi prevenite,
ele sunt un fenomen natural, iar efectele acestora pot fi limitate,
nicidecum anulate”. Întrebați în ce fel a fost decisă oportunitatea
investi țiilor în amenajări de ape din ultimii ani, oficialii
instituției au explicat că pentru fiecare lucrare de apă rare
există un studiu de fezabilitate și prefezabilitate, în baza căruia
se stabilesc indicatorii tehnico-economici.
“De exemplu, pentru proiecte finanțate din credite externe,
indicatorii tehnico-economici se aprobă prin HG, conform
legislației în vigoare, în baza acordurilor dintre Guvernul
României și banca finanța toare”, afir mă Ana-Maria Tănase,
purtătorul de cuvânt al ANAR, care a trimis un răspuns de zece
pagini la întrebările trimise de Ziarul Financiar, majoritatea
informațiilor fiind tehnice și pline de definiții.
Una dintre definiții a fost că investițiile realizate de ANAR țin
cont de numărul de locuitori care vor fi apărați prin construirea
lucrării respective, obiectivele socio-economice care vor fi
apărate prin construirea lucrării respective, precum și clasa și
categoria de importanță a lucrării.
“Starea digurilor este în general bună, subliniin –
du-se faptul că cedările înregistrate (ruperea) la aceste lucrări
hidrotehnice s-au datorat în special depășirii capacităților
tehnice proiectate (deversare) și mai puțin fenomenelor de eroziune
internă. Pe de altă parte, menționăm faptul că, în conformitate cu
standardele aflate în vigoare, multe dintre digurile realizate până
în prezent pentru protecția terenurilor agricole au fost
dimensionate în clasele de importanță III-V, cu alte cuvinte, să
reziste la inundații cu perioada de revenire de la 10 până la 50
ani”, explică Tănase.
Probabilitate anuală de depășire a digului înseam nă dig cu
asigurare de 0,1%, 1%, 2%, 5%, 10%, cu alte cuvinte, dig făcut să
reziste la inundații care se produc o dată la 1.000 de ani, 100 de
ani, 50 ani, 20 ani, 10 ani. Multe din digurile construite în anii
trecuți apară în prezent și noi zone locuite, astfel că necesită
reconsiderări ale încadrării în clase de importanță și implicit
lucrări noi de supraînălțare/recon solidare.
Sistemul național de gospodărire a apelor ( care include și
componenta de apărare împotriva inundațiilor) constă în peste
10.000 km de diguri, peste 1500 baraje cu efect de atenuare, cu o
capacitate de 3,7 miliarde metri cubi și peste 15.700 km de lucrări
pe cursuri de apă, cea mai mare parte fiind în patrimoniul ANAR,
restul fiind în administrarea Hidroelectrica, Administrația
Națională de Îmbunătățiri Funciare și administrații
locale.
Viituri greu de controlat. Oficialii ANAR sus țin că pagubele
rezultate în urma viiturilor rapide, ca rezultat al precipitațiilor
concentrate pe arii restrânse, așa cum s-a întâmplat în acest an,
nu depind de infrastructura de apărare, prin urmare, ele nu au fost
produse ca urmare a revărsării râurilor, iar soluția de evitare a
acestor fenomene ține de amenajarea teritoriului, precum și de
demararea unui program coerent de amenajare a torenților și
împăduriri, care nu țin de responsabilitatea Apelor Române.
“Din evaluările preliminare realizate de către Administrația
Națională Apele Române, inundațiile de anul acesta au fost afectate
de viituri rapide, ca rezultat al precipitațiilor concentrate pe
arii restrânse, în jur de 27 de județe, din care cele mai afectate
au fost Cluj și Sălaj (în perioada 15 iunie-20 iunie), în timp ce
Botoșani, Suceava, Covasna, Harghita, Constanța au fost afectate
din 20 iunie și până în prezent”, explică Tănase. Cele mai mari
pagube le-au produs viiturile de pe râul Siretul superior și
afluenții acestuia, județele cele mai afectate fiind Suceava,
Neamț, Bacău, Botoșani, Iași, Tulcea și Constanța.
“Pe Siretul superior debitele au fost comparabile cu anul 2008, ,
dar nu au fost afectate localitățile Pașcani (dig cu asigurare 1%),
Lespezi, Adjudeni, Răchiteni, Mircești, Nicolae Bălcescu, întrucât
digurile (cu asigurare 2%) din dreptul localităților au rezistat
datorită lucrărilor de consolidare supraînalțare făcute în timpul
intervențiilor operative”, susține Tănase.
În 2008, localitățile enumerate au fost afectate, iar în urma
măsurilor de atenuare a viiturilor de pe râurile Siret și Prut au
fost reduse substanțial nivelurile pe Dunăre pe sectorul
Brăila-Galați-Isaccea-Tulcea.
Reprezentanții ANAR dau exemplul localității Tă mă șeni (județul
Neamț), unde ruperea batardoului (poar tă din dreptul unei incinte
agricole) a condus la pătrunderea apelor și au fost inundate 15
case, spre deosebire de circa 662 case în 2008.
InvestiȚii noi de 160 mil. euro. ANAR va derula anul acesta 288 de
investiții cu o valoare totală de 667,4 mil. lei (158 mil. euro),
din care de la bugetul de stat vor proveni 199,8 mil. lei pentru
191 de lucrări, în timp ce restul de 467,5 mil. lei vor proveni din
credite externe rambursabile de la Banca de Dezvoltare a
Consiliului Europei (BDCE) pentru 97 de lucrări.
“Execuția acestor lucrări continuă din anii anteriori, o parte din
ele fiind promovate prin hotărâri de guvern în regim de urgență. Pe
domenii de activitate, obiectivele de investiții aflate în execuție
în anul 2010 sunt împărțite astfel: surse de apă, 34 de obiective;
apărare împotriva inundațiilor, 242 de obiective și protecția
mediului, 12 obiective”, afirmă reprezentanții ANAR.
În anul 2009, toate lucrările de protecție împotriva inundațiilor
au fost finanțate peste 80% din fonduri europene, respectiv de la
BDCE.
Printre lucrările promovate în regim de urgență în urma
inundațiilor de anul acesta se numără construcția unui dig de 18 de
kilometri în localitatea Săucești (Ba cău) și lucrări de îndiguire
la Doljești (județul Neamț).
Valoarea totală a investițiilor și a realizării mă surilor propuse
pentru perioada 2010-2035 se ridică la 25 de miliarde de euro,
echivalentul a circa un miliard de euro pentru toți “actorii”
implicați în Strategia de Management al Riscului la Inundații –
Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Agriculturii,
Ministerul Transporturilor, Ministerul Dezvoltării Regionale și
Turismului și Ministerul Mediului și Pădurilor.
Din total, partea ce revine ANAR se ridică la circa 300 de milioane
de euro pe an pentru investiții în lucrări hidrotehnice și pentru
implementarea de măsuri nonstructurale (îmbunătățirea sistemelor de
monitorizare a apelor, alarmare-avertizare, pregătire-formare
profesională etc).
“În ultimii ani, în cadrul ANAR volumul investițional a fost de
circa 125-130 milioane de euro pe an pentru lucrări de
infrastructură de apărare și circa 25 de milioane de euro pe an
pentru măsuri nestructurale”, spun reprezentanții ANAR.