Grupul francez Veolia a investit circa 200 de milioane de euro pana in prezent pe piata romaneasca, din care 160 de milioane in sistemul de apa al Bucurestiului prin compania Apa Nova Bucuresti.
Dupa castigarea contractului pentru concesionarea a serviciilor de apa si de canalizare, grupul Veolia si-a extins activitatea pe piata romaneasca odata cu castigarea licitatiei pentru concesionarea serviciilor de apa si de canal din Ploiesti. Dupa aceste doua licitatii insa, administratiile locale nu au mai scos nimic pe piata. Iar marii jucatori inca asteapta un semnal al autoritatilor.
“Cand am venit aici am ales Romania, nu Bucuresti sau Ploiesti. Licitatia de la Bucuresti a fost primul semn ca se poate intra pe piata locala. Fiind sub supravegherea Bancii Mondiale, aveam garantia unei transparente perfecte”, isi aminteste Andreas Baude, director general Apa Nova si director pentru Romania Veolia Apa.
Societatea Apa Nova apartine in proportie de 83,69% companiei Veolia Apa, municipalitatea Bucuresti detinand un pachet de 16,31%.
Mai precis, Veolia Apa, subsidiara din Romania a diviziei franceze Veolia Eau, detine pe piata locala companiile Apa Nova Bucuresti, OTV Apa Romania, Acvatot si Apa Nova Ploiesti. Contractul in cazul Bucurestiului a fost focalizat mai ales pe imbunatatirea serviciilor si a produsului livrat, in timp ce in Ploiesti s-a urmarit mai mult atragerea de investitii private.
Licitatia castigata de Apa Nova a fost una dintre cele mai simple, din punct de vedere contractual si al negocierilor. Banca Mondiala a cerut companiilor inscrise sa semneze contractul inainte de anuntarea castigatorului. Singurul criteriu luat in considerare, dat fiind renumele si portofoliile participantilor, a fost pretul.
“Singurul avantaj, daca vreti neaparat, a fost ca nu s-a mai putut discuta contractul dupa licitatie. In aceeasi sedinta cu semnarea contractului s-au deschis plicurile cu ofertele. S-a luat in calcul numai tariful perceput pe servicii, pe o durata de 25 de ani”, spune directorul general al Apa Nova. Privit la inceput ca un semnal de deschidere a uneia dintre pietele care au ramas mult in urma la nivel investitional, respectiv piata utilitatilor, contractul cu reprezentantul Veolia a fost semnat sub auspicii nationale mai putin incurajante.
“In acel moment o problema importanta era riscul de tara de exemplu. Era o perioada cu hiperinflatie, nu era nici o perioada foarte stabila economic, trecutul era prea aproape. Nu era evident ca vom avea succes in Romania. Acum suntem multumiti ca am investit. Singurul regret este ca nu au mai fost alte licitatii”, explica Baude.
Crestere la “viteza de croaziera”
Veolia Apa, divizia romaneasca a Veolia Eau, face parte din cel mai mare grup de utilitati de apa din lume, Veolia Environment, grup francez care la nivelul anului trecut a inregistrat o cifra de afaceri de 28,6 miliarde de euro.
Spre comparatie, Apa Nova, cea mai importanta companie a grupului de pe piata locala, a ajuns anul trecut la circa 100 de milioane de euro, in crestere cu 27% fata de anul precedent.
In primii cinci ani pe piata romaneasca, politica francezilor a fost de a nu acorda dividende actionarilor, necesarul investitional initial fiind destul de consistent. Apa Nova a intrat acum in linie dreapta, in “viteza de croaziera”, dupa cum zice Baude. Cresterea cifrei de afaceri de la 78,5 milioane de euro in 2005 la 100 de milioane de euro anul trecut a fost determinata de cresterile de tarif. Pentru anul in curs compania estimeaza o cifra de afaceri de 103 mil. euro, care, tinand cont si de aprecierea leului fata de moneda unica europeana, echivaleaza cu mentinerea nivelului din 2006.
“Este nevoie de un efort investitional foarte mare, comparativ cu cifra de afaceri obtinuta. Anual investim intre 25%-30% din cifra noastra de afaceri. Numai incepand cu anul cinci al contractului (2005, n.r.) am inceput sa platim dividende actionarilor. Tot beneficiul din primii cinci ani l-am investit inapoi”, spune Baude.
Stapani peste 6.000 de km de conducte
Adunate, reteaua de apa potabila cu cea de colectare a apelor menajere din Bucuresti, totalizeaza in jur de 6.000 de km de conducte, in proportii relativ egale. Marea lor majoritate dateaza din anii 1950, cand au fost construite principalele colectoare mai mari, cu un diametru care depaseste 150 de cm. Apa Nova este obligata contractual sa intretina acest paienjenis de conducte, sa le schimbe, sa le repare sau sa efectueze noi racordari. La orice ploaie de intensitate mai mare insa, multe zone din Capitala sunt inundate. “Stiam de la bun inceput ca retelele sunt vechi, este riscul meseriei, ne-am asumat aceasta mostenire. Problema nu este atat vechimea retelelor, cat caseta principala de colectare de sub Dambovita. Toate capitalele au retele de apa vechi. In Paris, de exemplu, sunt retele de 150 de ani care functioneaza fara probleme”, explica directorul general al Apa Nova. “Principala problema este subdimensionarea casetei principale de colectare”, adauga el.
Ca pondere din total, veniturile obtinute din serviciile de apa potabila reprezinta 80%, in timp ce serviciile de colectare a apei menajere restul de 20%. Strategia de dezvoltare a Apa Nova este strans legata de contractul semnat. Documentul contine obligatiile companiei fata de municipalitate si, implicit, fata de populatie.
Printre primele obligatii a fost reducerea pierderilor de pe retea, care inseamna reducerea costurilor de exploatare. Pe langa inlocuirea sau reabilitarea conductelor afectate Apa Nova a fost nevoita sa investeasca si statiile de pompare, pentru a ridica randamentul.
“Asteptam noi licitatii”
Strategia companiei Veolia Apa este de a-si consolida prezenta pe piata romaneasca. Faptul ca administratiile nu organizeaza licitatii pentru scoaterea de sub umbrela statului a retelelor de utilitati echivaleaza insa cu blocarea pietei, in sensul oportunitatilor de extindere. Piata utilitatilor este “facuta” de administratie. Daca nu vor exista alte licitatii, vom avea in continuare numai doua orase ale caror retele de apa sunt administrate de un partener privat. “Cred ca PPP-ul este absolut
necesar, mai ales in ceea ce priveste infrastructura rutiera. El nu poate fi evitat pentru ca administratia publica nu are nici experienta necesara, nici personalul necesar realizarii proiectelor, proiectele fiind cele care pot atrage fondurile europene”, crede directorul Apa Nova. “Din pacate aici (in Romania, n.r.) capitalul strain este in continuare privit ca ceva rau, care atrage dupa sine o serie intreaga de probleme”, continua el.
Parteneriatul public-privat este perceput de majoritatea oamenilor de afaceri ca o relatie de incredere, in care cei doi parteneri isi calculeaza si isi asuma riscurile ulterioare. Finalitatea neincrederii oricarei parti fata de cealalta are, in linii mari, aceeasi finalitate, respectiv “secarea” anumitor sectoare economice de investitii necesare si de experienta marilor jucatori de peste granita.
Intr-o Uniune Europeana in care presa straina scrie deja de ani buni despre importanta deschiderii pietelor interne, despre campionii locali, mai ales pe sectoarele de energie si de utilitati, proaspatul membru UE, Romania pare indecis in dezvoltarea PPP-ului. Spus cat mai simplu, administratia romaneasca pare sa nu aiba inca suficienta incredere in partenerii privati, desi lipsa fortei de munca si a experientei ingreuneaza vizibil dezvoltarea unor domenii de maxima importanta, cum ar fi infrastrastructura rutiera. In cazul serviciilor de utilitati de apa, curenta si menajera, lucrurile par a fi la fel.
“Daca citim raportul facut de Curtea de Conturi in 2004, care prezinta date despre toate regiile de apa din Romania, observam ca cele mai multe dintre ele nu respecta datele contractuale, ca ele nu pot “trai” fara subventii de la bugetul de stat”, conchide Baude.