România votează în sfârșit duminică, 10 iunie, după ce în ultimele șase luni tensiunile sociale au crescut dar oamenii nu au avut posibilitatea de a-și manifesta nemulțumirea la urne.

De acest vot depinde cum vor arăta școlile, străzile și spitalele în următorii patru ani, în condițiile în care primăriile au preluat administrarea spitalelor de la Ministerul Sănătății, iar consiliile județene și primăriile decid investițiile în infrastructura rutieră și de educație.

Județele și orașele au la dispoziție peste un sfert din banii care se strâng anual la bugetul consolidat din impozite și contribuții sociale, adică 10 miliarde de euro.

Campania electorală a fost însă foarte apatică în 2012. Nici mă­car într-un oraș mare ca Bu­cureștiul, unde alegerile pen­tru primărie au fost de fiecare dată o luptă aprigă, oamenii nu s-au arătat interesați.

Sorin Oprescu, candidat independent sprijinit de USL, a refuzat orice dezbatere împreună cu cei mai importanți contracandidați ai săi, Silviu Prigoană și Nicușor Dan.

La apatia campaniei a contribuit și faptul că, pentru prima dată în România după 1990, votul va avea loc într-un singur tur, așa că oamenii știu că sunt puține șanse pentru o competiție reală și sunt mai puțin interesați de dezbateri și de vot.

La urne sunt așteptați 18,3 milioane de români care vor vota pe patru buletine: pentru primărie, pentru membrii consiliului local, pentru membrii consiliului județean și pentru președintele consiliului județean.

Pentru fiecare post de primar sunt în medie 4,4 candidați, adică 14.100 de candidați pentru 3.187 de primării.

Pentru fiecare post de președinte de consiliu județean candidează în medie nouă oameni, adică 368 de candidați la 41 de funcții. Cea mai mare competiție este la consilieri județeni, cu 11 candidați pentru un loc, iar la consilieri locali competiția este de șase oameni pe un post.

Alegătorii pot vota pe baza cărții de identitate, a cărții de identitate provizorii, a pașaportului diplomatic și a celui de serviciu sau a carnetului de serviciu militar, în cazul elevilor de la școlile militare.

Zece mld. euro anual, adică 40 mld. euro în patru ani de mandat, aceasta va fi zestrea (veniturile) viitoarei armate a administrației locale pe care o veți instala la putere duminică. Sunt aproape 45.000 de funcții care vor fi alese, dar dvs. sunteți 18 milioane chemați să aleagă. Trebuie să mergeți la vot pentru ca, mai târziu, să puteți cere socoleală celor pe care i-ați ales cu privire la ce au făcut cu banii comunității pentru că aceștia vin, în totalitate, din taxele și impozitele dumneavoastră.

Mai mulți înscriși pe listele electorale decât întreaga populație a unor localități

Datele pe care Direcția de Evidență a Populației le-a transmis Autorității Electorale Permanente indică faptul că pe listele electorale permanente erau înscriși la 30. 03. 2012 un număr de 18.330.595 alegători (adică cetățeni cu drept de vot).

Situația este destul de bizară pentru că datele recensământului arată cu totul altceva, anume că populația a scăzut puternic.

Sigur, se poate presupune că cei care au plecat în străinătate au rămas înscriși pe listele electorale. Dar scăderea populației este importantă din cel puțin două puncte de vedere: numărul consilierilor locali este stabilit în funcție de numărul populației. Dacă populația scade, numărul consilierilor va fi mai mic, dacă crește, invers. Apoi, un candidat independent trebuie să adune semnături de la 2% din populația localității pentru a se înscrie în cursă. Dacă populația este mai mare, are nevoie de mai multe semnături. Dacă e mai mică, de mai puține.

Iată cum este la București: numărul alegătorilor înscriși pe listele electorale este de 1.812.086; datele provizorii ale recensământului arată că numărul populației cu domiciuliu stabil (inclusiv cei sub 18 ani care nu au drept de vot) este, în Capitală, de 1.667.985.

Adică în București sunt mai mulți oameni pe listele electorale decât persoanele cu domiciliul stabil, singurele care au drept de vot. Iulian Anghel

Unu din 400 de români ajunge duminică ales local

Un număr total de 44.477 de funcții de ales local (primar, consilier local sau județean, șef de consiliu județean) vor fi scoase duminică la concursul în care juriul este format, în totalitate, din publicul cu drept de vot – ceea ce înseamnă că unul din 424 de români, din totalul populației de 19 mil. locuitori ai României (potrivit rezultatelor parțiale ale ultimul recensământ), va ajunge într-o funcție în administrația locală.

Numărul este mare pentru că datele recensământului nu corespund cu numărul populației aflate în evidențele Direcțiilor de evidență ale populației.

Potrivit recensământului, populația României a scăzut în 10 ani de la 21,6 mil. locuitori la 19,04 mil. locuitori (cu 12% la nivel național). Acest lucru ar fi trebuit să însemne că și numărul aleșilor locali va fi mai mic – numărul consilierilor este stabilit în funcție de numărul populației unei localități.

Dar autoritățile locale nu au redus numărul de consilieri pentru că datele de la evidența populației spun altceva – de pildă, pe listele electorale permanente erau înscrise în martie 18,3 mil. persoane (în condițiiile în care cei cu vârste de sub 18 ani nu au drept de vot), adică aproape cât numărul cetățenilor cu domiciliul stabil în România, potrivit rezultatelor parțiale ale recensământului. Iulian Anghel

Câți bani sunt și cum este distribuită bogăția

Veniturile administrației locale au însemnat anul trecut 44 mld. lei (10 mld. euro), însă doar o mică parte din acești bani au însemnat venituri proprii (aproximativ 25%), în rest banii sunt reprezentați de transferul de la bugetul central.

Miza alegerilor o reprezintă, așadar, 40 mld. euro, cât va avea administrația publică locală în mandatul de 4 ani al viitorilor aleși. Cea mai bogată administrație din România este Primăria Generală a Municipiului București cu venituri în 2011 de 3,2 mld. lei (750 mil. euro), urmată de Primăria Sectorului 1, cu venituri de peste 1,1 mld. lei anul trecut.

Cel mai puțin avut oraș reședință de județ din România este Slobozia, cu venituri în 2011 de 78,9 mil. lei.


Cum stau cu datoriile: 3 mld. euro împrumutați în ultimii 10 ani

Datoriile administrației publice locale au crescut de la zero în 2000 la 13,7 mld. lei (3 mld. euro) în 2011 și reprezintă acum 5,6% din întreaga datorie publică a României.

Primăria Generală a Municipiului Bucureștiul este cea mai îndatorată autoritate publică locală – peste 500 mil. euro, iar Municipalitatea mai vrea un credit de alte 800 mil. euro pentru rambursarea datoriei scadente în 2015 și pentru continuarea proiectelor de modernizare.

Primăriile de sector au și ele credite de zeci de milioane de euro.

Dar Bucureștiul este un oraș bogat – Primăria Generală a avut anul trecut venituri de aproape 800 mil. euro, în vreme ce alte autorități administrative s-au îndatorat fără să aibă venituri consistente. Iulian Anghel