La televiziuni si posturi de radio, tema campaniei a fost lasata deoparte, in favoarea subiectelor zilei ? precum criza din Italia, insa prin posterele electorale pe care le intalnim la tot pasul in marile orase si pe drumurile intens circulate si prin publicitatea electorala se transmit mesaje care au prea putin de-a face cu Uniunea Europeana sau care isi rateaza tinta.
Unul dintre candidati sustine in mesajul sau publicitar ca doreste sa apere drepturile cetatenilor care muncesc in afara granitelor si sa-i sprijine din calitatea sa de europarlamentar la Bruxelles. Insa cei carora li se adreseaza mesajul au putine sanse sa-l perceapa, atata vreme cat ei muncesc in strainatate, iar publicitatea este tiparita in media locale. In plus, mesajul ce pare ca ii indeamna pe romani sa ramana la munca peste granita vine in contradictie cu decizia sefilor pe linie de partid ai eurocandidatului, care doresc sa sprijine prin masuri fiscale reintoarcerea in tara a romanilor.Un alt candidat transmite romanilor ca este in slujba crucii si a neamului romanesc. Ce legatura are acest mesaj cu Uniunea Europeana?
Un tanar eurocandidat spune ca militeaza pentru un sistem de invatamant care sa puna in valoare potentialul fiecarui roman si ca tinerii din tara noastra trebuie sa aiba sanse egale cu europenii la orice universitate de pe continent prin promovarea de programe europene precum Erasmus, Socrates sau Leonardo da Vinci, insa programele deja exista.
Un alt partid isi prezinta lista de eurocandidati printr-o asociere cu tabloul de onoare din scoala, intr-un poster care are in mijloc un spatiu gol rezervat “dirigintelui” – “ocupat cu referendumul”. Ce legatura are referendumul cu alegerile europene?
Pe mail-ul redactiilor a fost de asemenea trimis un buletin electoral insotit de fotografii cu alt candidat care si-a petrecut noaptea intr-un camin studentesc, impreuna cu mai multi colegi de partid si a mancat la cantina cu studentii. Insa in comunicat nu exista informatii despre discutii sau mesaje pe teme europene. “Probabil si candidatii au semne de intrebare despre cum functioneaza institutiile europene si singura lor preocupare este sa arate sefilor ca sunt in stare sa adune cat mai multe voturi”, afirma deputatul PSD Vasile Puscas, fost negociator-sef al Romaniei cu UE. El spune insa ca cel putin social-democratii insista pentru o campanie directa, prin intalniri directe cu cetatenii. Insa perceptia populatiei in ceea ce priveste alegerile europene este una foarte vaga, multi dintre cei care vin la mitinguri fiind impregnati de ceea ce s-a spus de un an de zile: europarlamentarii sunt niste oameni foarte bine platiti, care isi petrec o mare parte din timp la Bruxelles si Strasbourg, potrivit lui Puscas.
O consecinta a acestei perceptii poate fi si prezenta scazuta la vot la scrutinul din 25 noiembrie, intrucat oamenii nu vor fi motivati sa voteze atata vreme cat nu li s-a explicat in concret ce inseamna Uniunea Europeana. “Cum era daca s-ar fi acordat platile directe pentru agricultura?”, se intreaba Puscas. “Ei nu au primit inca ceva concret despre Uniunea Europeana si nici explicatiile nu sunt concrete”, a mai spus el, adaugand ca o prezenta mica la vot ar transmite un semnal prost pentru Romania, atata vreme cat sustinerea populatiei pentru Uniunea Europeana nu a scazut sub 70%.
La referendumul pentru demiterea presedintelui Traian Basescu, care a avut un puternic impact emotional, prezenta la vot a fost de 45% , in timp ce la alegerile pentru primarul general al Capitalei din 2005, prezenta la vot a fost de aproximativ 25%. Apatia din jurul alegerilor europene este consemnata in analizele strategilor de partid cu un maxim de 30%. Insa cifra este considerata optimista de sefii de campanie, care admit ca populatia nu este interesata de alegerile europene.
Ei invoca si prezenta scazuta la vot inregistrata in alte state membre ale UE. In Polonia, de exemplu, prezenta la vot la europarlamentarele din 2004 a fost de 21%, dupa ce in anul precendent 60% din populatie se pronuntase prin pentru aderarea la Uniunea Europeana, ca in 2005 prezenta la vot sa se dubleze in timpul alegerilor pentru Parlamentul national. Cea mai scazuta prezenta la vot la alegerile pentru PE a fost inregistrata in Slovacia, unde in 2004 doar 17% dintre alegatori s-au prezentat la vot.