Mihai Mareș, Mareș & Mareș: Darea de mită. Răspunderea penală a companiilor

Când ne referim la infracțiuni de dare de mită, imaginea comună este cea a unei persoane fizice care mituiește funcționarul public sau privat. Însă nu trebuie să pierdem din vedere că, potrivit legii penale, inclusiv o persoană juridică poate fi trasă la răspundere pentru comiterea unei astfel de infracțiuni.

Răspunderea penală a persoanei juridice: de la ficțiune la realitate

Răspunderea penală a persoanei juridice reprezintă o relativă noutate în peisajul legislativ românesc, fiind introdusă în anul 2006, sub imperiul Codului penal anterior. Acest moment a marcat succesul înregistrat de concepția teoretică potrivit căreia persoana juridică nu este o ficțiune, ci are o realitate concretă, astfel încât poate comite și infracțiuni (desigur, cu excepția celor care, prin particularitățile lor, pot fi comise doar de persoane fizice).

Codul penal în vigoare a preluat și dezvoltat această instituție, consacrând un set de dispoziții generale care reglementează răspunderea penală a persoanei juridice și reglementând în mod detaliat regimul pedepselor aplicabile acestora.  

În mod corelativ, tragerea la răspundere penală a companiilor, ce include și măsuri preventive ce li se pot aplica pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal, este prevăzută în Codul de procedură penală.

În ce constă darea de mită?

Dare de mită înseamnă promisiunea, oferirea sau darea de bani ori de alte foloase, direct sau indirect (prin intermediar), către un funcționar public sau privat în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act din  îndatoririle sale de serviciu.  

Banii, valorile sau orice alte bunuri oferite sau date sunt confiscate, iar dacă nu se mai găsesc, se  confiscă echivalentul lor.

Cine poate fi tras la răspundere pentru dare de mită?

Infracțiunea de dare de mită poate fi săvârșită de orice persoană fizică sau juridică. Răspunderea penală a companiei nu exclude, însă, răspunderea penală a persoanei fizice care a contribuit la comiterea infracțiunii de dare de mită. 

Categoriile de persoane care pot angaja răspunderea penală a companiei pentru dare de mită sunt numeroase: pot fi organele acesteia, reprezentanții, mandatarii, prepușii, administratorii de fapt ori alte persoane care nu au o poziție oficială în cadrul companiei dar prezintă legături cu respectiva companie (de exemplu, acționează sub autoritatea companiei ori în beneficiul acesteia).

Condițiile răspunderii penale a persoanei juridice

Exceptând statul și autoritățile publice, o companie răspunde penal pentru infracțiunile comise în realizarea obiectului de activitate, în interesul ori în numele său, adică:

• atunci când activitatea ei se suprapune cu activitatea infracțională, fie de la înființarea companiei, fie prin deturnare ulterioară (analiza se raportează la codul CAEN);
• în situația în care activitățile infracționale sunt comise în beneficiul companiei; ori
• în contextul în care activitățile infracționale sunt comise în procesul de organizare și funcționare a acesteia.

Prin urmare, darea de mită devine incidentă, spre exemplu, atunci când se oferă bani sau alte foloase pentru obținerea unor avize/autorizații ori pentru a evita controalele la frontierele de stat ori alte tipuri de controale. De asemenea, vorbim tot de dare de mită dacă administratorul unei societăți promite, oferă sau dă unui funcționar public sau privat bani ori alte foloase, pentru a încheia un contract cu societatea pe care o administrează. 

Posibile sancțiuni penale pentru companii

Dacă o companie este condamnată pentru comiterea acestei infracțiuni, instanța va stabili o amendă pe care aceasta o va plăti statului, conform sistemului zilelor-amendă, după cum urmează:

• Se determină numărul zilelor-amendă, în funcție de criteriile generale de individualizare a pedepsei. Având în vedere că darea de mită se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani, limitele speciale ale zilelor-amendă vor fi cuprinse între 180 și 300 de zile-amendă, care pot fi majorate cu o treime dacă prin infracțiunea comisă s-a urmărit obținerea unui folos patrimonial.
• Se determină cuantumul corespunzător unei zile-amendă, ținând seama de cifra de afaceri (în cazul companiilor cu scop lucrativ), de valoarea activului patrimonial și de celelalte obligații. Cuantumul unei zile-amendă variază între 100 și 5.000 de lei.
• Suma corespunzătoare unei zile-amendă se înmulțește cu numărul zilelor-amendă.

Instanța poate aplica și una sau mai multe pedepse complementare (cum ar fi afișarea sau publicarea hotărârii de condamnare, suspendarea activității pe o perioadă cuprinsă între 3 luni și 3 ani etc.), în funcție de natura și gravitatea infracțiunii și de împrejurările cauzei. Cea mai gravă pedeapsă complementară ce poate fi aplicată este chiar dizolvarea.

Concluzii și recomandări

Potrivit statisticilor publicate de Ministerul Public, anul trecut au fost trimiși în judecată 239 de inculpați persoane juridice, iar dintre aceștia, 4 au fost trimiși în judecată pentru infracțiuni de corupție sau de serviciu.

Având în vedere impactul reputațional și financiar dezastruos pe care l-ar putea avea o eventuală condamnare a companiei, conducerea acesteia trebuie să își consolideze în mod continuu practica de prevenție (criminal compliance) și să acorde o atenție sporită situațiilor cu potențiale valențe penale.