In ceva mai mult de sase ani, aproape 25 de milioane de automobile au fost rechemate de companiile constructoare pentru efectuarea unor “revizii” si pentru corectarea anumitor defectiuni de fabricatie. Oricat ar parea de impresionanta, cifra de mai sus (comparabila cu intregul parc auto al Marii Britanii) nu include decat asa-numitele retrageri “oficiale”.
In realitate, multe din problemele mai putin grave detectate de constructori sunt rezolvate in garajele si service-urile dealerilor atunci cand clientii se prezinta la acestea. Astfel se evita lansarea unei campanii oficiale, atat costisitoare, cat si pagubitoare pentru imaginea marcii in cauza.
Amploarea retragerilor aduce in atentie un fenomen interesant: aparent, cu cat automobilele devin mai complexe, mai comfortabile si mai performante, cu atat ele se si defecteaza mai des.
Inca si mai curios, constructorii (nu toti, insa) nu au prea mult de suferit atunci cand recunosc existenta unor probleme la masinile pe care le comercializeaza.
Trebuie mentionat ca majoritatea defectiunilor care se constata nu sunt foarte grave si ca ele nu afecteaza decat unele din automobilele fabricate. Cu toate acestea, ca masura de prevedere, orice companie prefera sa recheme de pe piata intregul lot de masini care ar putea fi afectate.
Cazurile cu adevarat periculoase sunt extrem de putine. Exemplul cel mai notabil este cel al unor modele de camionete comercializate in urma cu cativa ani in Statele Unite care prezentau o defectiune neasteptata la palnia rezervorului de combustibil. Acesta se incarca electrostatic, existand astfel un risc major de producere a unor incendii la aparitia unei scantei cat de mici.
Motivele care determina aparitia unor “imperfectiuni” de fabricatie sunt din cele mai diverse: ritmul tot mai rapid de dezvoltare a unor noi modele, cresterea puternica a volumelor de productie, reducerea costurilor de fabricatie si gradul de complexitate tehnologica a automobilelor.
La modul concret, majoritatea defectiunilor constatate in prezent sunt legate de functionarea sistemelor electronice, tot mai prezente la bordul vehiculelor.
Avand in vedere responsabilitatea lor pentru buna functionare a tuturor pieselor unui automobil (cu exceptia pneurilor), constructorii trebuie sa-si asume costul reparatiilor efectuate pentru corectarea unor eventuale probleme.
Sumele implicate intr-o operatiune de retragere de pe piata (mai bine spus de rechemare la dealeri) a unui lot de automobile poate atinge cateva zeci de milioane de dolari, in functie de gravitatea defectiunilor.
Totusi, unii producatorilor sunt tot mai putini dispusi sa acopere aceste costuri si considera chiar ca recunoasterea existentei unor probleme la masinile pe care le comercializeaza are efecte negative asupra imaginii lor.
In timp ce in Statele Unite initiativele de retragere a unor automobile pentru diverse reparatii sunt apreciate de public, in Europa, dar mai ales in Japonia, efectul obtinut este de cele mai multe ori unul contrar.
Iata in continuare numai cateva din cele mai importante operatiuni de rechemare a unor modele de pe piata din ultimii sase ani:
Chrysler – In 1997, constructorul american a retras 1.300.000 de automobile Stratus pentru efectuarea unor reparatii la suspensii.
General Motors – Incepand din 1994, au fost efectuate reparatii la un milion de automobile marcile Cadillac, Oldsmobile si Chevrolet (interventiile au vizat sistemele de franare si centurile de siguranta).
Honda – A rechemat 65.000 de automobile care prezentau riscul unor scurgeri ale lichidului de frana.
Land Rover – In 1998 au fost retrase 18.000 de automobile Range Rover si Discovery pentru repararea unei defectiuni la airbag-uri.
Mitsubishi – A ascuns existenta unor probleme la peste 800.000 de automobile
Toyota – A rechemat 800.000 de automobile Crown, Mark II, Chaser si Lexus, care prezentau probleme la suspensii.