Vânzări de valută din rezerva acumulată în Trezoreria statului către BNR, reducerea drastică a ofertei de titluri pe termen scurt, înjumătățirea sumelor totale împrumutate de pe piață și în final alimentarea băncilor cu aproape 6 mld. lei în iunie și iulie prin rambursări de titluri de stat mai mari decât emisiunile noi – sunt principalele instrumente puse în joc de Ministerul Finanțelor pentru contracararea presiunilor de creștere a dobânzilor stârnite de tensiunile politice.
Rezultatul: ratele de dobândă interbancare ROBOR pe scadențele scurte au scăzut brusc în ultima săptămână, ROBOR pe o zi intrând ieri chiar sub 2% pe an. Rata ROBOR la o lună – indicator folosit ca bază de cost pentru credite în lei – era cotată ieri la 5,26%, practic la nivelul dobânzii de politică monetară a BNR. Scăderea dobânzilor a fost alimentată și de injecțiile puternice de lichiditate făcute de banca centrală în ultimele săptămâni prin operațiuni repo, în timp ce intervențiile de pe piața valutară pentru temperarea presiunii de depreciere a leului s-au dovedit modeste.BNR și Ministerul Finanțelor, care operează pe piață în strânsă coordonare, înclină să favorizeze menținerea dobânzilor la niveluri scăzute pentru finanțarea statului și încurajarea creditului privat, în detrimentul protejării leului.
Cursul leu/euro a atins ieri încă un vârf istoric, BNR calculând un raport de referință de 4,5651 lei pentru un euro. Aceasta în timp ce Florin Georgescu, vicepremier și ministru al finanțelor, dar și prim-viceguvernator suspendat al BNR care urmează să revină pe post în noiembrie, a reafirmat luni la un post de știri că se așteaptă ca euro să scadă la 4,5 lei și chiar sub acest prag după referendumul din 29 iulie. “Leul se va aprecia după toată această situație de pe scena politică, iar investitorii își vor recăpăta încrederea în moneda noastră națională”, a spus Georgescu.
În trecut, BNR reacționa la tensiunile de pe piața valutară prin creșterea dobânzilor la lei, creștere care apărea inclusiv ca urmare a vânzărilor de euro. Acum, riscul de creștere a inflației și de înmulțire a creditelor în valută cu restanțe pare să fie trecut cu vederea, fiind preferată stabilitatea dobânzilor, iar Finanțele s-au ocupat îndeaproape de acest obiectiv în ultima vreme.
Pentru a îngusta spațiul de manevră al băncilor, Ministerul Finanțelor a restrâns substanțial volumul emisiunilor de titluri de stat programate pentru lunile iunie și iulie. În iunie, din 3,5 mld. lei Finanțele au luat din piață numai 40%, în timp ce în iulie au împrumutat 70% dintr-o sumă totală anunțată de numai 2,25 mld. lei, programul licitațiilor pe luna în curs fiind deja încheiat. În prima parte a anului Trezoreria aspira din piață peste 4 mld. lei pe lună, profitând de scăderea constantă a dobânzilor.
În plus, statul a restrâns dramatic oferta de titluri pe termen scurt, astfel că pentru iulie a prevăzut o singură licitație de certificate de trezorerie cu scadența la 11 luni, de 700 mil. lei.
În aceste condiții, alternativele de plasament ale băncilor se reduc puternic, fiind cunoscut că în perioadele în care piața se așteaptă la majorări ale dobânzilor crește cererea pentru instrumente pe termen scurt. De această dată, Finanțele au decis să diminueze la maximum oferta de asemenea instrumente, mărind presiunea asupra trezorierilor din bănci pentru a lua în calcul investițiile în obligațiuni pe termene de cel puțin doi ani.
În trecut, “reflexul” era ca statul să se concentreze pe finanțări pe termen scurt ca reacție la presiunile pieței de creștere a dobânzilor.
Acum, înfruntarea dintre Finanțe și bănci se poate desfășura “de la egal la egal”. La cârma Trezoreriei statului se află de cinci luni Cristian Sporiș, fostul șef al trezoreriei Raiffeisen, care cunoaște cu precizie maniera în care trezorierii din bănci își fac socotelile și astfel poate aplica tactici noi de contracare a așteptărilor de creștere a dobânzilor care au revenit pe piață odată cu agravarea tensiunilor de pe scena politică, dar care nu au neapărat susținere în evoluția principalilor parametri din economie.
Dincolo de experiența câștigată ca trezorier de bancă, actualul șef al Trezoreriei statului are o poziție confortabilă dată de rezerva-tampon de valută acumulată în conturi începând de anul trecut și care ar trebui să se ridice la circa 4 mld. euro, după ce în primăvară ajunsese chiar la 5 mld. euro.