Discuția a avut loc în ședința de miercuri a Guvernului, în care a fost aprobată prima rectificare bugetară din acest an, miniștrii cerând premierului să decidă alocarea banilor în funcție de prioritățile guvernării, conform unor surse citate de agenția Mediafax.
În replică, premierul Emil Boc a susținut că schimbarea modului de concepere a bugetului ar crea dificultăți, fiind nevoie de regândirea tuturor capitolelor bugetare, au adăugat sursele. Asta înseamnă că premierul, cel care are ultimul cuvânt în guvern, a înclinat balanța în favoarea ministrului de finanțe, Sebastian Vlădescu, cel care este responsabil de realizarea bugetului.
Ce solicită ministrul transporturilor
Ministrul transporturilor, Radu Berceanu, a arătat că, din cauza acestei grile, instituția sa primește un buget reprezentând doar jumătate din media bugetelor alocate pentru transporturi în statele membre UE, conform surselor.
Atât ministrul transporturilor, cât și ministrul economiei Adriean Videanu – membri influenți ai guvernului și ai partidului care guvernează (PDL) – au solicitat de-a lungul timpului, în mod repetat, mai multe fonduri de la buget, în special pentru infra structură.
De partea cealaltă, răspunsul oficialilor de la Ministerul Finanțelor a fost: Nu sunt bani. Sau nu mai sunt bani, pentru că ei s-au dus pe pensii și salarii.
Și înaintea unor discuții avute cu delegația FMI venită la București să evalueze acordul cu România, Berceanu declara că intenționează să ceară Fondului sume mai mari pentru investițiile mari deja pornite în infrastructură.
El susținea că România poate să-și permită un deficit mai mare pe perioada crizei, având în vedere nivelul redus al datoriei publice. Însă deciziile finale au fost luate la Finanțe.
În primăvară, Berceanu critica chiar Ministerul Finanțelor spunând că acesta are un rol important nu doar de a spune ministerelor de unde să taie, ci să mai și adune taxele și impozitele actuale.
În ședința de guvern de miercuri, mi niștrii au mai reclamat faptul că atribuțiile cele mai importante în repartizarea fondurilor le are Ministerul Finanțelor și nu premierul care și-a asumat un program de guvernare.
“Membrii Cabinetului i-au spus lui Boc că nu poate lăsa Ministerul Finanțelor să aibă ultimul cuvânt în alocarea banilor, ci că decizia finală ar trebui să aparțină primului-ministru, fiind vorba de o decizie politică, bazată pe prio ritățile guvernării”, au arătat sursele citate de Mediafax.
La prima rectificare bugetară din acest an au fost tăiate alocațiile mai multor ministere, fiind acordate fonduri în special pentru plata pensiilor și indem nizațiilor de șomaj. Mi nisterul Transporturilor figurează în lista celor care li s-au redus buge tele la rectificare alături de ministerele Educației, Administrației și Internelor, Apărării, Justiției, Dezvoltării și Agriculturii. De partea cealaltă, fonduri suplimentare au primit ministerele Muncii, Economiei, Sănătății, Mediului, Culturii și Comunicațiilor.
Filosofia lui Vlădescu
Discuții despre modernizarea României și a sistemului fiscal, corelate cu filosofia bugetului, au mai existat în România în ultimii ani.
În luna ianuarie din acest an chiar ministrul finanțelor Sebastian Vlădescu vorbea despre faptul că dacă vrem să modernizăm România, sistemul de taxe și impozite trebuie schimbat din temelii, de la taxele locale până la contribuțiile sociale.
El susținea necesitatea unui sistem care să fie echitabil și funcțional și să ne ajute să ne desprindem de pragul veniturilor de 30-32% din PIB (sub cel al Ungariei care colectează 45% din PIB). Pe de altă parte, Vlădescu admitea că decizia politică este foarte importantă pentru un proiect de reformă a sistemului de impozitare.
La jumătatea lunii iunie, Vlădescu a lansat chiar un scenariu de schimbare a sistemului fiscal – România să treacă, de la 1 ianuarie 2011, după șase ani de cotă unică, la un sistem de impozitare progresivă a veniturilor, inclusiv a tutoror pensiilor, concomitent cu scăderea TVA.
În România a funcționat un sistem de impunere pe venitul global până în 2005, reușindu-se reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB.
La 1 ianuarie 2005 a fost înlocuit cu cota unică de 16% pe venit și pe profit, care treptat a adus încasări în creștere pe seama expansiunii economice foarte rapide.
Pentru a aduna mai mulți bani la buget, Finanțele au adus în acest an o serie de modificări legislației fiscale, urmărind extinderea bazei de impozitare și generalizarea aplicării cotei unice de 16%.
Despre estimarea veniturilor cuprinsă în rectificarea bugetară, Vlădescu spune că este realistă, comentând opinia prezentată de Consiliul Fiscal, pe care o consideră însă “echilibrată”.
În opinia publicată la începutul acestei săptămâni, Consiliul Fiscal apreciază că veniturile fiscale prognozate în rectificare sunt supraevaluate cu până la 0,5% din PIB (500 mil. euro).
Cine trebuie să realoce banii statului: Guvernul sau Finanțele?
- Nu Ministerul de Finanțe, ci Guvernul ar trebui să aibă rolul cel mai important în repartizarea fondurilor, pentru că decizia e politică, bazată pe prioritățile guvernării
- Bugetul este construit pe o grilă folosită în urmă cu 10 ani, care nu mai corespunde contextului economic actual
- Premierul spune însă că schimbarea modalității de concepere a bugetului ar crea dificultăți, pentru că ar trebui regândite toate capitolele bugetare
Ce spune Boc
Premierul Boc, aflat ieri într-o vizită pe șantierul autostrăzii Transilvania, a făcut o serie de declarații privind situația infrastructurii și acordarea de subvenții
- Subvențiile pentru termoficare vor fi acordate și “n acest an, iar primăriile vor primi în continuare o subvenție la combustibil de până la 45%; începând cu aprilie 2011, se va adopta o nouă strategie, astfel încât subvențiile să poată fi acordate diferențiat, în funcție de venituri
- Banii alocați Ministerului Transporturilor sunt “puțini și trebuie drămuiți”; atenția este focalizată către proiectele finanțate din fonduri europene, care necesită cofinanțare de la bugetul de stat
- Cheltuielile cu infrastructura sunt mult mai mari decât par, întrucât numai pentru autostrada Nădlac-Constanța este nevoie de o
- contribuție de “miliarde de euro” de la bugetul de stat
- Pe lângă cele 5,4 miliarde de euro pe care le are din fonduri europene pentru Transport, România trebuie să aloce o sumă similară pentru cheltuielile de expropriere și pentru lucrările neeligibile
Ce spune Vlădescu
Ministrul de finanțe, Sebastian Vlădescu, a explicat în cadrul unei conferințe de presă de ce a avut loc rectificarea bugetului de stat
- În România există peste 40.000 de proiecte de investiții “ncepute, iar cheltuiala bugetară totală pentru finalizarea lor reprezenta valoarea bugetului României pentru mai bine de 10 ani
- Rectificarea bugetară vizează acoperirea deficitelor la fondurile sociale – fondul de pensii și fondul de șomaj – și acoperirea datoriilor din sectorul sanitar
- Legea pensiilor nu va ajusta rapid deficitul, iar pensiile mici vor fi impozitate dacă va exista o decizie politică în acest sens; astfel, transferul de fonduri de la bugetul de stat la bugetul asigurărilor sociale va continua până în 2020
- Vor fi eliminate cheltuielile de investiții care nu erau absolut necesare (cum ar fi achizițiile de obiecte) pentru fiecare minister
n Fiecare minister “și va comunica evoluția programului de investiții atât pentru anul acesta, cât și pentru următorii trei ani