Cea de a doua rectificare bugetară este încă „în lucru“ și va finalizată până la sfârșitul lunii octombrie, după discuții cu reprezentanții FMI și ai Comisiei Europene, iar la începutul lunii noiembrie vom avea confirmarea de la Bruxelles dacă România este eligibilă pentru „clauza de investiții“, care trebuie să fie în bugetul pentru 2014, a declarat pentru ZF Liviu Voinea, ministrul bugetului.
Clauza de investiții reprezintă valoarea cofinanțării naționale pentru fondurile structurale și de coeziune, cu excepția fondurilor UE pentru agricultură. „În lunile august și septembrie veniturile bugetare au fost sub program. Important este că deficitul bugetar a fost sub ținta agreată cu FMI și Comisia Europeană. A doua rectificare bugetară este în lucru“, a spus Voinea. Ținta de deficit bugetar pentru finalul lunii septembrie a fost stabilită cu FMI la 9,1 mld. lei. După primele opt luni din acest an deficitul bugetar urcase deja la 8 mld. lei, respectiv 1,27% din PIB, în condițiile în care evoluția veniturilor nu a ținut pasul cu avansul cheltuielilor.
Delegația FMI și a CE va ajunge săptămâna viitoare la București pentru discuții cu autoritățile române în cadrul noului acord preventiv aprobat în septembrie. Voinea a mai avut discuții în prima parte a lunii octombrie la Washington cu Andrea Schaechter, șefa misiunii FMI pentru România.
Ținta de deficit bugetar pentru întregul an 2013, de 2,3% din PIB (pe metodologia cash), ar urma să fie menținută la cea de a doua rectificare bugetară. Iar bugetul pentru anul viitor va fi fundamentat cel mai probabil pe o creștere economică de 2,2%, deficitul bugetar urmând să fie stabilit la 2% din PIB. În 2014 există posibilitatea pentru unele state membre ale UE să se folosească de o „clauză de investiții“.
Ce este clauza de investiții și ce condiții trebuie să îndeplinim
România a trimis Comisiei Europene solicitarea pentru aplicarea clauzei de investiții – care reprezintă valoarea cofinanțării naționale pentru fondurile structurale și fondurile de coeziune, cu excepția fondurilor UE pentru agricultură, iar eligibilitatea și nivelul clauzei urmează să fie evaluate de către Comisie, a explicat Voinea.
Pentru a beneficia de clauza de investiții, statele membre ale UE trebuie să îndeplinească o serie de condiții, respectiv să nu se afle în procedura de deficit excesiv, să înregistreze o creștere economică negativă sau „mult“ sub potențial, iar prin aplicarea acestei clauze să nu depășească limita de 3% din PIB a deficitului bugetar.
„România îndeplinește condițiile. Dar trebuie să constate și Comisia Europeană că îndeplinim condițiile. Am ieșit din procedura de deficit excesiv. Și suntem cu creșterea economică sub potențial. În acest an vom avea creștere economică de circa 2%. În circa doi ani am ajunge la nivelul potențial, de 4%. Dar nu există o definiție clară privind PIB «mult» sub potențial.“ În mod oficial, prognoza de toamnă este publicată de Comisia Europeană pe 5 noiembrie, iar Comisia va evalua dacă creșterea economică din România este „mult“ sub potențial, a afirmat Voinea. „Vom avea confirmarea dacă suntem eligibili pentru clauza de investiții. Noi mergem pe premisa că suntem eligibili. Este importantă decizia legată de această clauză. Trebuie să fie în scenariul de bază al bugetului pentru anul viitor.“ Obiectivul aplicării acestei clauze este creșterea investițiilor pentru creșterea capacității de absorbție a fondurilor UE cu scopul de a avea creștere economică sustenabilă care să aducă mai mulți bani la buget, potrivit lui Voinea.
„Această clauză îți dă voie la creșterea spațiului fiscal, dar exclusiv pentru investiții. Avem nevoie de spațiu fiscal să majorăm cheltuielile de cofinanțare pentru a putea primi mai mulți bani de la UE. În condițiile în care motorul de creștere a economiei sunt exporturile, care nu aduc venituri substanțiale la buget, iar cererea internă nu își revine, rămâne zona de investiții publice, unde includem și fondurile UE, și fondurile de la BERD, BEI, și sumele alocate din buget. Investițiile stimulează creșterea economică, crearea de locuri de muncă și creșterea veniturilor la buget“.
Cum rămâne cu ratingul României
Situația macro a economiei românești din prezent justifică o altă reflectare, inclusiv la nivelul agențiilor de rating, a arătat Voinea.
Ministrul bugetului s-a arătat încrezător că, în condițiile în care nu vor exista derapaje de la trendul actual de consolidare fiscală, ar fi justificată o îmbunătățire a ratingului României.
Voinea s-a întâlnit în prima parte a lunii octombrie la Washington cu membri ai conducerii agențiilor de rating Standard & Poor’s (S&P) și Moody’s. „A fost o discuție constructivă cu S&P și Moody’s pentru a le aduce în atenție evoluțiile macroeconomice din România cu care nu erau poate la curent. Nu facem o critică. Le-am prezentat realitățile economiei românești, care sunt mult mai bune decât în urmă cu cinci ani. S&P a făcut ultima modificare a ratingului în octombrie 2008. Le-am prezentat în mod corect care este situația actuală a economiei românești, că deficitul bugetar a scăzut puternic, că am ajuns la surplus de cont curent.“
Voinea consideră că progresele înregistrate la nivelul economiei ar trebui să fie evidențiate și în îmbunătățirea ratingului.
„Nu este posibil să nu avem o îmbunătățire a ratingului timp de cinci ani. Cred că argumentele noastre au fost receptate. Sunt încrezător că, în condițiile în care nu vor exista derapaje de la trendul actual de consolidare fiscală, ar fi justificată o îmbunătățire a ratingului României. Situația macro a economiei românești din prezent, care se datorează efectelor cumulate din ultimii ani, justifică o altă reflectare inclusiv la nivelul agențiilor de rating.“
S&P, una dintre cele mai importante agenții de rating la nivel internațional, a retrogradat ratingul suveran al României în toamna anului 2008 la categoria „junk“, nerecomandat investitorilor, iar calificativul a fost menținut în ultimii ani în ciuda îmbunătățirii indicatorilor fundamentali ai economiei, a scăderii deficitelor și a două acorduri succesive cu FMI.
De la celelalte două mari agenții de rating, Fitch și Moody’s, România are în prezent calificativul „investment grade“. În timp ce Moody’s nu a modificat ratingul României în acești ani de criză, Fitch Rating a retrogradat țara în toamna anului 2008, pentru ca la jumătatea anului 2011 să majoreze calificativul acordat României cu o treaptă, ceea ce a însemnat reîntoarcerea în categoria cu risc acceptabil pentru investiții.
Agențiile de rating nu au fost convinse până acum că România este pe calea cea bună și merită calificative mai bune care să se reflecte în prime de risc de țară mai scăzute, adică în costuri de finanțare de pe piață mai mici.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 18.10.2013