Bilanțul primului an de la descentralizarea spitalelor, proces în urma căruia unitățile au trecut în administrarea autorităților locale, după ce anterior erau subordonate Ministerului Sănătății, arată cazuri în care primăriile nu s-au implicat cu fonduri și “nu au cumpărat nici măcar un bisturiu”.
“Cifrele în unele locuri sunt îmbucurătoare, în altele arată un dezinteres total. Nu s-a înțeles că descentralizarea înseamnă implicare, nu doar să-ți pui un manager și să te uiți înspre București. Există două județe, Olt și Vrancea, unde nicio autoritate nu s-a implicat cu niciun leu. În alte zece (județe – n.red.) implicarea a fost de un milion de lei”, a spus Cseke Attila, ministrul sănătății, la evenimentul “Reforma Sănătății la analiză”, organizat de Mediafax în parteneriat cu Eureko. El nu a precizat cât au alocat celelalte județe pentru spitale.
Președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, a spus într-un comunicat transmis Mediafax că Spitalul de Urgență “Sfântul Pantelimon” Focșani nu se află în administrarea Consiliului Județean Vrancea, ci în administrarea ministerului.
Din datele ZF, Primăria București alocă 40 mil. euro anul acesta pentru spitale, sumă care include atât investiții în reparații și aparatură, dar și unele cheltuieli de întreținere precum cele cu electricitatea sau altele.
În iunie 2010, aproximativ 370 de spitale (dintr-un total de peste 450) au trecut de la minister la autorități, excepție făcând spitalele de urgență și institutele de interes național.
Ministrul a motivat anul trecut descentralizarea prin faptul că
“nimeni nu poate conduce sau verifica modul în care sunt conduse
435 de instituții, indiferent cât de priceput ar fi”. Prin
implicarea autorităților locale, ministrul spera să crească
investițiile în clădiri și în aparatură.
Spitalele mari iau bani mai mulți
Fondurile alocate spitalelor au crescut considerabil în ultimul deceniu, de la 2,1 mld. lei în 2001 (800 mil. euro) la 7,2 mld. lei (1,7 mld. euro) anul acesta, însă calitatea actului medical nu a crescut în aceeași măsură.
Anul acesta, ministerul a închis 67 de spitale, o parte din acestea fiind transformate în aziluri pentru bătrâni, iar o altă parte urmează să devină centre de permanență (centre în care medicii de familie oferă prin rotație consultații în afara orelor de program).
Spitalele rămase au fost clasificate în funcție de competență, intrând în vigoare de la 1 iunie. Clasificarea este importantă pentru că pe de o parte evaluează complexitatea operațiilor pe care o unitate le face, iar pe de altă parte pentru că poate mări sau diminua finanțarea. Șapte spitale, toate de stat, au fost încadrate în categoria I de competență (dar cu plan de conformare, ceea ce înseamnă că trebuie să îndeplinească anumite condiții pentru a-și păstra încadrarea după 1 ianuarie 2012).
Acesta este cel mai înalt nivel de competență și presupune că unitățile de aici “asigură asistența medicală la nivel regional, deservind populația județului din aria sa administrativ-teritorială, precum și alte județe, cu cel mai înalt nivel de dotare și încadrare cu resurse umane și care asigură furnizarea serviciilor medicale cu grad de complexitate foarte înalt”. Un singur spital privat s-a clasat la categoria a doua, Pelican din Oradea. În București, spitalul MedLife a cerut clasificare pentru categoria a treia, dar a primit categoria a patra, în care se află și Euroclinic.
“La spitalele mari bugetele vor crește (în urma acestei
clasificări – n. red.). La spitale mari precum cele din Timișoara,
Cluj-Napoca, Iași, centre universitare importante, va exista o
finanțare cu 20-30% mai mare. Având o creștere de asemenea valoare,
dacă vor mai exista semnale că sunt probleme de finanțare (…),
managerii să se aștepte să primească o hârtie de la ministru”, a
mai spus Cseke Attila.
Conflict între autorități și medicii de familie
În prezent există o situație tensionată în sistemul sanitar, între medicii de familie și autorități. Primii, nemulțumiți de unele aspecte tehnice și de finanțare, nu au dorit să semneze contractele prin care intrau în relație cu CNAS (Casa Națională de Asigurări de Sănătate, organismul care finanțează sistemul), astfel că în prezent serviciile lor nu sunt decontate de către instituție.
Ministrul a spus ieri că una dintre problemele medicilor de familie este reprezentată de faptul că municipalitatea a crescut chiriile pentru spațiile în care își au cabinetele.
“Una dintre probleme medicilor de familie pe acest fond de relație tensionată este că de anul acesta sunt locuri unde chiriile au crescut de 50-60 de ori și acest lucru nu este de acceptat (de la 1 euro pe metru pătrat la 50-60 de euro – n.red.)”, a mai spus Cseke Attila.
Ministrul a adăugat că cele mai mari creșteri ale chiriilor au fost în București.
Mulți dintre medicii de familie din București își au cabinetele în spații ale primăriilor. Ei au rămas în spațiile în care în trecut funcționau policlinici de stat și după ce a intrat în vigoare legislația cu privire la cabinetul medical individual (entitate fără personalitate juridică, dar care permite medicului titular să contracteze servicii de la autorități).