Bilanțul primului an de la descentralizarea spitalelor, pro­ces în urma căruia unitățile au trecut în administrarea autorităților locale, după ce anterior erau subordonate Ministerului Sănătății, arată cazuri în care primăriile nu s-au implicat cu fonduri și “nu au cumpărat nici măcar un bisturiu”.

“Cifrele în unele locuri sunt îm­bucurătoare, în altele arată un dezinteres total. Nu s-a înțeles că descentralizarea înseamnă implicare, nu doar să-ți pui un manager și să te uiți înspre București. Există două județe, Olt și Vrancea, unde nicio au­to­ritate nu s-a implicat cu niciun leu. În alte zece (județe – n.red.) implicarea a fost de un milion de lei”, a spus Cseke Attila, ministrul sănătății, la eveni­men­tul “Reforma Sănătății la analiză”, organizat de Mediafax în par­te­neriat cu Eureko. El nu a precizat cât au alocat celelalte județe pentru spitale.

Președintele Consiliului Județean Vran­cea, Marian Oprișan, a spus într-un co­municat transmis Mediafax că Spitalul de Urgență “Sfântul Pantelimon” Focșani nu se află în administrarea Consiliului Ju­de­țean Vrancea, ci în administrarea mi­nisterului.

Din datele ZF, Primăria București alocă 40 mil. euro anul acesta pentru spitale, sumă care include atât investiții în reparații și apa­ratură, dar și unele cheltuieli de întreținere precum cele cu electricitatea sau altele.

În iunie 2010, aproximativ 370 de spitale (dintr-un total de peste 450) au trecut de la minister la autorități, excepție făcând spitalele de urgență și institutele de interes național.

Ministrul a motivat anul trecut descen­tralizarea prin faptul că “nimeni nu poate conduce sau verifica modul în care sunt conduse 435 de instituții, indiferent cât de priceput ar fi”. Prin implicarea auto­rităților locale, ministrul spera să crească investițiile în clădiri și în aparatură.

Spitalele mari iau bani mai mulți

Fondurile alocate spitalelor au crescut considerabil în ultimul deceniu, de la 2,1 mld. lei în 2001 (800 mil. euro) la 7,2 mld. lei (1,7 mld. euro) anul acesta, însă calitatea ac­tului medical nu a cres­cut în aceeași măsură.

Anul acesta, minis­terul a închis 67 de spi­tale, o parte din acestea fiind transfor­mate în aziluri pentru bătrâni, iar o altă parte urmează să devină centre de permanență (centre în care medicii de familie oferă prin rotație con­sultații în afara orelor de pro­gram).

Spitalele rămase au fost clasificate în funcție de competență, intrând în vigoare de la 1 iunie. Clasificarea este importantă pen­tru că pe de o parte evaluează complexi­tatea operațiilor pe care o unitate le face, iar pe de altă parte pentru că poate mări sau diminua finanțarea. Șapte spitale, toate de stat, au fost încadrate în categoria I de com­pe­tență (dar cu plan de conformare, ceea ce în­seamnă că trebuie să înde­pli­nească anu­mite condiții pentru a-și păstra încadrarea după 1 ianuarie 2012).

Acesta este cel mai înalt nivel de competență și pre­su­­pune că uni­tățile de aici “asigură asistența medicală la nivel regional, deservind po­pulația ju­dețului din aria sa administrativ-teri­torială, precum și alte județe, cu cel mai înalt nivel de dotare și încadrare cu resurse umane și care asigură furnizarea serviciilor medicale cu grad de complexitate foarte înalt”. Un singur spital privat s-a clasat la categoria a doua, Pelican din Oradea. În Bu­curești, spitalul MedLife a cerut clasi­fi­care pentru categoria a treia, dar a primit ca­tegoria a patra, în care se află și Euroclinic.

“La spitalele mari bugetele vor crește (în urma acestei clasificări – n. red.). La spitale mari precum cele din Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, centre universitare importante, va exista o finanțare cu 20-30% mai mare. Având o creștere de asemenea valoare, dacă vor mai exista semnale că sunt probleme de finanțare (…), managerii să se aștepte să primească o hârtie de la mi­nistru”, a mai spus Cseke Attila.

Conflict între autorități și medicii de familie

În prezent există o situație tensionată în sistemul sanitar, între medicii de familie și autorități. Primii, nemulțumiți de unele aspecte tehnice și de finanțare, nu au dorit să semneze contractele prin care intrau în relație cu CNAS (Casa Națională de Asigurări de Sănătate, organismul care finanțează sistemul), astfel că în prezent serviciile lor nu sunt decontate de către instituție.

Ministrul a spus ieri că una dintre problemele medicilor de familie este reprezentată de faptul că municipalitatea a crescut chiriile pentru spațiile în care își au cabinetele.

“Una dintre probleme medicilor de familie pe acest fond de relație tensionată este că de anul acesta sunt locuri unde chi­riile au crescut de 50-60 de ori și acest lucru nu este de acceptat (de la 1 euro pe metru pătrat la 50-60 de euro – n.red.)”, a mai spus Cseke Attila.

Ministrul a adăugat că cele mai mari creșteri ale chiriilor au fost în București.

Mulți dintre medicii de familie din București își au cabinetele în spații ale primăriilor. Ei au rămas în spațiile în care în trecut funcționau policlinici de stat și după ce a intrat în vigoare legislația cu privire la cabinetul medical individual (entitate fără personalitate juridică, dar care permite medicului titular să contracteze servicii de la autorități).