Cseke Attila, ministrul sănătății, a bifat descentralizarea și strângerea primilor bani din clawback la capitolul realizări în 2010, însă introducerea cardului de sănătate, prognozată inițial pentru 1 ianuarie anul acesta, a taxei pe fast-food și subordonarea Casei de Asigurări reprezintă proiecte la care fie mai lucrează, fie au fost revizuite.
“La o săptămână în funcția de ministru al sănătății mi-am dat seama că acel scop (1 ianuarie 2011 de introducere a cardului – n.red.) nu a fost realist. Procesul de informatizare a pornit ireversibil și va fi finalizat”, a spus Cseke Attila într-o conferință de presă în care a făcut un bilanț al mandatului său. În aceeași perioadă a anului trecut Cseke Attila nota printre prioritățile sale introducerea taxei de fast-food, proiect care a născut controverse în rândul jucătorilor din piața restaurantelor și care a fost abandonat.
“Propunerea a venit în prima conferință de presă cu dvs. și v-am dat această posibilitate de analiză, din care a ieșit o întreagă dezbatere”, a spus ministrul, care a adăugat că rămâne la “ideea că în domeniul obezității trebuie să gândim ceva”.
Investiții în oncologie și ambulanțe
În ceea ce privește cardul de sănătate, primele documente vor fi emise luna aceasta, iar distribuția se va face începând din septembrie. Cardul reprezintă actul de identitate al pacientului în relația cu medicul, document fără de care cadrele medicale vor solicita plata serviciilor prestate.
Clawback-ul, un alt proiect controversat, însă inițiat de fostul ministru Ion Bazac la finalul mandatului, și care reprezintă o taxă pe vânzările companiilor de medicamente, a strâns primii bani în conturile sănătății în partea a doua a anului 2010, dar mult sub nivelul prognozat. Obiectivul inițial care viza contribuții de 600 mil. lei (142,8 mil. euro) nu a fost bifat după ce plățile au fost de numai 30 mil. lei (7 mil. euro).
Cseke Attila spune că principalul său obiectiv, descentralizarea, a fost atins. Din vară, 373 de spitale au fost trecute în administrarea autorităților locale, iar 52 au rămas la Ministerul Sănătății.
În ceea ce privește anul 2011, ministrul și-a propus pe lângă introducerea cardului și desființarea mai multor spitale, dar și investiții în modernizarea și dotarea cu aparatură a unor secții de oncologie și anestezie-terapie intensivă. Suma totală alocată este de peste 190 mil. lei (45 mil. euro). Ministrul mai vrea să cumpere și 202 ambulanțe. Este pentru prima dată după mai mulți ani când un ministru al sănătății vorbește despre investiții, în condițiile în care în trecut cei mai mulți aveau pe buze cuvinte precum “fonduri insuficiente”.
Locuință de serviciu pentru reținerea medicilor în țară
Investițiile vin după ce anul trecut incendiul de la Maternitatea Giulești în care au murit șase nou născuți a adus în discuție atât dotarea cu aparatură a spitalelor, cât și insuficiența cadrelor medicale.
Din 2007 până în prezent peste 12.700 de medici, farmaciști și stomatologici au solicitate documentele necesare muncii în alte state ale UE. Pentru reținerea cadrelor medicale, ministrul a redus durata rezidențiatului și propune primăriilor să le ofere locuințe de serviciu cu condiția încheierii unei clauze de fidelitate pe o perioadă de 5 ani.
Bugetul Ministerului Sănătății se ridică la 4,4 mld. lei (1 mld. euro) anul acesta, în scădere cu 38% comparativ cu 2010, în timp ce Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) are cu 7% mai puțini bani adică 16,5 mld. lei (4 mld. euro). Ministerul are trei reprezentanți în consiliul de administrație (CA) al CNAS. Până în 2011 instituția avea un singur membru, însă legislația care a fost schimbată îi permite acum mai mulți reprezentanți. Numărul total al membrilor CA a fost redus de la 17 la 7.