In inventarul numelor noi (care adesea nu
corespund și unor tipuri noi) de așezăminte comerciale, ceea ce nu
a fost (in engleză) ori nu a rămas (in română) market sau
shop a fost sau a rămas store, sinonimul preferat de
americani pentru a desemna locul de unde iți faci
cumpărăturile.
Store (la inceput doar verb, apoi și
substantiv) iși are, ca multe cuvinte englezești, originea in
franceza veche (estorer, “a ridica, a inălța”, din lat.
instaurare). Pe la 1300, store insemna “provizii,
lucruri cu care te aprovizionezi”, sensul de “prăvălie, loc unde se
țin lucrurile spre a fi vândute” născându-se in engleza din America
pe la 1720. In zilele noastre, in engleza insulară store se
aplică magazinelor mari, in timp ce pentru americani store
este numele generic al magazinului, fie el mare sau mic.
In româna de după 1990 (inainte nu avem știință
să fi fost folosit decât ocazional și cu referire la Lumea Nouă),
care a trebuit să consemneze nașterea obiceiurilor și instituțiilor
consumiste, store a pătruns și când era, și când nu era
cazul. Avem societăți comerciale care și-au atașat un store
la nume ca să pară, probabil, afaceri occidentale serioase și nu
dughene sau buticuri dâmbovițene: “Fiecare client al Ferrari Store
a cheltuit in decembrie in medie 85 de euro” (Z.fin. 7 I 10);
“Harley-Davidson Store, care comercializează imbrăcăminte și
accesorii moto” (Z.fin. 18 XII 09); “Pentru anul 2010 conducerea
Cocor are ca obiective să crească vânzările prin lansarea Cocor
Luxury Store…” (Z.fin. 27 I 10). Culmea penibilului este insă
atinsă de Orange (firmă, la urma urmei, franțuzească!), care
instituie o inutilă distincție intre store și shop:
“Pe lângă magazinele in franciză (Orange Store), Orange are și
propria rețea de magazine (Orange Shop)…” (Z.fin. 9 II 10).
Anchor store, magazinul-nadă, vedeta care
atrage grosul clientelei spre un centru comercial, stâlpul de care
se sprijină restul prăvălioarelor din complex, a fost tradus in
română prin magazin-ancoră sau, mai simplu, ancoră:
“Centrul comercial din Varna va avea ca magazin ancoră un
supermarket Piccadilly și un cinema multiplex Arena cu 1.300 de
locuri” (bloombiz.ro 25 IX 07); “(A)tragerea de retaileri
internaționali, cărora li s-au oferit condiții speciale – pentru
ancore, iar in unele cazuri chiar și contribuții la cheltuielile de
amenajare” (Financiarul 7 XI 09).
Big-box store (foto 1), construcția
paralelipipedică fără geamuri, fără etaj, fără fundație, fără stil,
așezată pe o placă de beton de mari dimensiuni (mii sau, in Statele
Unite, zeci de mii de metri pătrați), găzduiește un mare magazin.
Spre deosebire de sinonimele sale megastore sau
superstore,termenul pune accentul pe aspectul exterior:
“Analizăm la Iași posibilitatea de a pune cât mai multe big box-uri
(clădiri cubice specifice hipermarketurilor sau magazinelor de
bricolaj n.r.)…” (Z.fin. 21 V 09). Comerțul desfășurat in
asemenea cuburi impersonale, gândite exclusiv pentru a asigura
eficiența, a ajuns chiar să fie numit “comerț de tip
big-box”.
Megastore și superstore pun
accentul pe dimensiuni, nu pe formă. Dacă megastore pare a
fi legat, in română, doar de firma Altex, care iși numește
astfel magazinele de mare suprafață (“Un nou megastore in Capitală.
Compania Altex a inaugurat al treilea magazin Megastore din
București”, Gardianul 25 V 05), superstore apare legat de
numele a două companii, Gima (“Succesul inregistrat de Gima la
București Mall i-a determinat pe managerii companiei să deschidă un
al doilea superstore in Prisma Town”, Capital 29 VI 00) și Proges
(“Proges a deschis un nou superstore in Buzău”, Curierul naț. 2 IX
09). Vor reuși megastore și superstore să se
generalizeze? In ce ne privește, nu le dorim succes.
Discount store sau discounter,
magazinul care vinde cu prețuri mai mici decât magazinele
obișnuite, apare in românește sub forma sintagmei magazin de tip
discount (“Investiții majore in dezvoltarea unor rețele de
magazine de tip discount, in care să primeze raportul
calitate-preț”, Săpt. fin. 15 VII 05) sau a substantivului neutru
discounter (“Cei mai ieftini retaileri alimentari de pe
piață, discounterele, au câștigat teren anul trecut in fața
supermarketurilor, din cauza scăderii puterii de cumpărare a
românilor”, Z.fin. 28 I 10). Bucureștiul are, de aproape un
deceniu, și un hard-discounter, deschis inaintea unor
discountere obișnuite: “La patru luni de la deschiderea
primului magazin de tip hard-discounter in Romania, XXL Mega
Discount, numărul vizitatorilor a ajuns să fie de 18.000 pe zi, din
care o treime sunt și cumpărători…” (Z.fin. 24 VIII 01).
Despre convenient/convenience store să
lăsăm să dea explicații și să propună traduceri citatele din presă:
“Este vorba de sistemul așa-numit convenient-store, adică un lanț
de magazine de cartier (un fel de “magazinul de la colțul
blocului”), unde este de regulă trafic intens de populație și in
care se pot cumpăra țigări, produse de patiserie, bilete de
loterie, cafea, hot-dog și presă” (Săpt.fin. 26 VI 09); “Conceptul
de convenience store modern (magazin de proximitate – n. red.)
există acum doar in benzinării. In 2015 mă aștept să văd pe piața
locală peste 1.000 de magazine de acest tip și mai mulți jucători
mari, de talie internațională” (Z.fin. 13 I 10). Așa ne
trebuie!
Corner store este magazinul de cartier,
magazinul de la colțul străzii, dar folosirea sintagmei englezești
il propulsează in sfera comerțului planetar, ridicându-l la
statutul de categorie: “Am deschis de asemenea zece magazine format
«corner store»…” (Z.fin. 29 X 09).
Drugstore este o farmacie și ceva in plus:
“Farmaciile de tip drugstore comercializează, pe lângă medicamente
(…) o gamă de produse asociate, cum ar fi cosmeticele, produsele de
infrumusețare, produse de nutriție, pentru ingrijirea copilului”
(Z.fin. 31 X 05).
Department store este numele nou,
american, pentru ceva ce aveam deja: “Definiția de «department
store» (grand magasin – in limba franceză; mare magazin – in limba
română) diferă adesea de la o țară la alta” (ronduldesibiu.ro 11 X
09).
La fel și general store, magazinul
universal de la sate sau din orașele mici: “Chioșcul, spațiu de
recreere sau prăvălie «general store»?” (J.naț. 21 VIII 08).
Și tot la fel factory store, magazinul
care vinde la preț de fabrică: “Incepând din anul 2006, compania
clujeană desfășoară activități de comercializare a produselor
proprii și in Romania, prin intermediul magazinului Factory Store,
deschis in Cluj-Napoca…” (Z. fin. 11 V 09).
Dar culmea sclifoselii anglicizante este atinsă
de cei care iși scriu cu mândrie in cartea de vizită funcția de
store manager, sinonimul emfatic-internaționalizant pentru
șeful de magazin: “Raluca E., store manager…” (Z.fin. 22 XI
09).
Una dintre invențiile recente in materie de
comerț este magazinul adaptat pentru un anumit stil de viață și
model de cumpărător: magazinul-concept, concept-store (foto
2), apărut la noi in ultima parte a anului 2009: “Unui
astfel de public se adresează concept-store-urile. Unui public care
are nevoie de individualizare…” (hotcity.ro 13 I 10); “Concept
store (…) nu este nici magazin specializat, nici boutique de marcă,
nici showroom. Este câte ceva din toate, un loc de cumpărături și
destindere in același timp (…) Se dorește a fi un spațiu
sofisticat, rafinat, care reunește branduri de inaltă clasă” (R.l.
28 II 08).
In loc de concluzie, să ascultăm uimirea unui
canadian de origine română: “Mă intreb de ce bucureștenii cumpără
flori de la «Gherghina Flowers», merg in week-end la «mall»,
cumpără cafea de la «General Store» și se mută in cartierul de
blocuri «Amita Gardens»” (Formula AS 840 / 08).
Exemplificări și datări pentru sensurile și
cuvintele noi din acest articol veți găsi in ediția a treia a DCR
(Dicționarul de Cuvinte Recente), aflat in pregătire la Editura
Logos.
ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, București). Filolog (absolvent de spaniolă-romană al Universității București). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducător la revista “Lumea” (1978-83), redactor la Editura Politică și ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor și administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător și publicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia. Preferințe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilică, Maria Lătărețu, Făramiță Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gătitul și conservele de casă. Dorințe: să aibă nepoți.