Trei dintre SIF-uri au anunțat până acum că au primit de la investitori solicitări de majorare a dividendelor, față de nivelurile propuse de conducerile SIF.
În joc sunt circa 76 mil. lei (18,5 mil. euro), bani pe care investitorii îi cer în plus ca dividende, iar conducerile SIF încearcă să-i păstreze la dispoziția lor, pentru investiții.
Două dintre ele, SIF Banat-Crișana (SIF1) și SIF Muntenia (SIF4) au introdus propunerile pe ordinea de zi, în timp ce SIF Transilvania (SIF3) a refuzat, motivând că propunerile “nu au îndeplinit toate condițiile cerute de actul constitutiv al societății și impuse de legislația aplicabilă în materie”.
Potrivit legii, acționarii care dețin peste 5% din acțiunile unei societăți comerciale pot face propuneri de completare a ordinii de zi a adunărilor generale ale acționarilor (AGA). Grupul de acționari, care cuprinde fondurile de investiții East Capital, ING Romanian Equity și STK Emergent, dar și alți investitori locali importanți, susține însă că a depășit nivelul de 5% necesar pentru susținerea unei astfel de propuneri.
Ei solicită un dividend de 0,055 lei/acțiune cu 83% mai mare decât cel propus de conducerea SIF3, de 0,03 lei/acțiune, ceea ce ar însemna că SIF-ul ar trebui să scoată din conturi 28 mil. lei în plus, față de cele 33 mil. lei pe care i-a alocat.
La SIF1, creșterea dividendului de la 0,06 lei la 0,103 lei, ar însemna un efort suplimentar de 24 mil. lei, iar la SIF4, majorarea dividendului de la 0,05 lei la 0,081 lei ar aduce investitorilor un plus de 25 mil. lei.
Astfel, în loc de 106 mil. lei, cele trei SIF-uri ar putea fi nevoite să plătească investitorilor 182 mil. lei. Suma ar putea să crească, dacă o astfel de propunere va fi realizată și la SIF Oltenia (SIF5), în timp ce șefii SIF Moldova (SIF2), par să-i fi convins deocamdată pe investitori să meargă pe strategia propusă de ei.
O dată introduse pe ordinea de zi, aceste propuneri au mari șanse de a fi votate de acționari, având în vedere că fondurile de investiții locale și străine au devenit în ultimii ani tot mai active în a-și apăra drepturile, după ce și-au consolidat pozițiile în acționariat. Investitori mari străini, precum Artio, East Capital, Hyposwiss, ING sau Franklin Templeton, sunt foarte aproape de pragul de 1% la fiecare dintre cele cinci SIF-uri.
Și fondurile locale au devenit tot mai puternice, BT Maxim, cel mai mare fond de acțiuni de pe piață, deținând pachete cuprinse între 0,5% și 1% la fiecare SIF. Fondurile de pensii, care deocamdată nu și-au făcut publice portofoliile, dețin la rândul lor pachete importante de acțiuni SIF.
În aceste condiții, șefilor SIF le va fi tot mai greu să refuze propunerile acestor acționari, mai ales dacă aceștia se coalizează pentru a susține interese comune, situația fiind mult schimbată față de cea de acum 4-5 ani, când acționariatul SIF-urilor era mult mai dispersat, iar administratorii acestor societăți, unii dintre ei în funcție de peste 14 ani, dispuneau de o putere de decizie aproape nelimitată.
Astfel, războiul dividendelor ar putea fi doar un prim pas în schimbarea la față a SIF-urilor, iar la următoarele alegeri pentru Consiliile de Administrație, din aprilie 2013, investitorii ar putea face pentru prima dată pasul, cu adevărat, și în conducerea SIF-urilor.