Pentru PNL si PD, reteta succesului la alegerile din 2004 este constituirea unei uniuni – dupa modelul bulgar – care sa aiba conducere comuna, liste electorale unitare si programe comune.
Aceasta este una dintre concluziile Raportului asupra guvernarii facut public ieri de Societate Academica din Romania (SAR). Analiza SAR a fost prezentata impreuna cu rezultatele unui sondaj de opinie realizat de CURS, in perioada 1-7 august, potrivit caruia, daca duminica ar avea loc alegeri, PSD ar obtine 43%, PNL -singurul partid aflat in crestere – 18%, PD, 10%, UDMR,6%, PUR, 4%,PNtCD 2%. #leadend#
Unul si bun
Analiza SAR compara, din punctul de vedere al avantajelor si dezavantajelor, cele trei posibilitati de colaborare pe care le au PNL si PD: o alianta pre-electorala, o alianta post-electorala si o uniune, care sa fie constituita dupa modelul bulgar. Merita amintit ca la inceputul anilor ’90, dupa ce coalitia anticomunista UFD a pierdut alegerile din Bulgaria, ea a fost reorganizata ca un singur partid -pastrandu-se formal identitatea partidelor componente – de catre Ivan Kostor, care a devenit ulterior premier. Potrivit Alinei Mungiu Pippidi, presedintele SAR, singura sansa a liberalilor si democratilor de a castiga un procent semnificativ la viitoarele alegeri, ar fi crearea unei noi entitati, organizat ca un singur partid, cu structuri de decizie unice la nivel national si teritorial. Singurul inconvenient al acestei formule ar fi afilierea europeana a celor doua partide: liberalii sunt membri ai Internationalei Liberale, iar democratii fac parte din Internationala Socialista. “Liberalii nu au ce cauta in Internationala Socialista, iar democratii nu vor sa lase terenul liber acolo pentru PSD”, argumenteaza Alina Mungiu Pippidi. PNL si PD negociaza acum o alianta pre-electorala cu liste comune, insa analistii atrag atentia ca o asemenea formula nu ar aduce mai multe voturi decat insumarea a ceea ce ar obtine fiecare separat cele doua partide.
PRM, paria opozitiei
Care este motivul pentru care partidele de opozitie nu s-au coalizat in cei trei ani care au trecut de la alegeri? Un motiv ar fi PRM. Sebastian Lazaroiu, director CURS: “PRM este o gaura a opozitiei. Opozitiei ii este greu sa se coalizeze din moment ce nimeni nu vrea sa colaboreze cu PRM. PRM este o rusine atat pentru partidele de stanga cat si pentru cele de dreapta”. Analistii atrag atentia ca desi PRM nu a inregistrat o crestere importanta in sondaje -sondajul CURS crediteaza PRM cu 16% – situatia s-ar putea schimba la alegeri. “Rezultatul alegerilor va depinde de succesul mobilizarii la vot. Vestea proasta este ca oamenii care se abtin sunt, in proportie de 40%, votanti ai PRM”, a spus Alina Mungiu Pippidi.
PSD, in perioada de reflux
Desi este pe primul loc in optiunile electoratului, cu 43%, PSD inregistreaza o usoara scadere. Spre exemplu in martie, PSD era creditat cu 45%. Potrivit directorului CURS, Sebastian Lazaroiu, partidul de guvernamant pierde electorat mai ales in zona urbana, din cauza facturilor la intretinere. Analistii apreciaza ca PSD va continua sa scada in conditiile in care sondajul CURS releva ca 62,5% dintre subiecti considera ca in Romania lucrurile merg intr-o directie gresita iar 56,7% cred ca Guvernul este incapabil sa imbunatateasca situatia economico-sociala. “Aceste date arata ca PSD si-a epuizat resursele de optimism castigate dupa alegeri”, a afirmat Sebastian Lazaroiu.
Lupsa impotriva coruptiei este partizana
Sondajul CURS arata ca alegatorii nu sunt convinsi de campania guvernamentala impotriva coruptiei si este considerata ca fiind partizana si ineficienta. In privinta coruptiei, cele mai multe dintre persoanele chestionate de CURS (44%) cred ca lupta impotriva acestui fenomen ii vizeaza mai mult pe cei care nu sunt la putere. Doar 31% cred ca institutiile care lupta impotriva coruptiei sint impartiale.
Jumatate dintre romani (51,6%) spun ca traiesc mai prost decit acum un an, 32 % afirma ca viata lor este la fel ca anul trecut si doar 15% declara ca traiesc mai bine, mai releva sondajul.
Justitia, institutie necredibila
Nici in ceea ce priveste increderea populatiei in institutiile publice sondajul nu aduce schimbari spectaculoase. Procentajele cele mai scazute inregistreaza justitia (22,2 %), sindicatele (21,4 %), Parlamentul (16,6 %) si partidele politice (11,3 la suta). De altfel, raportul Societatii Academice din Romania atrage atentia ca reforma justitiei bate pasul pe loc din cauza lipsei de vointa politica. SAR mentioneaza ca proiectul de lege pentru organizarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), aspect cheie pentru independenta justitiei, nu a fost finalizat. Iar, modul in care actioneaza CSM (care l-a criticat pe presedintele Curtii Supreme de Justitie pentru abuz, pe motiv ca l-a chemat la ordine pe un procuror in timpul unui proces) arata ca aceasta institutie va fi importanta doar daca ministerul justitiei nu va mai fi implicat in numirea membrilor acestei institutii, mai atentioneaza raportul.
Cele mai credibile institutii publice sunt Biserica care ocupa primul loc (73,6%), fiind urmata de Armata (66,8 %), mass-media (58,3%), Primarie (40,8%), Presedintie (39,4%), Politie (36,9%) si banci (30,5%).
Guvernul se bucura de increderea a doar 23,7 % dintre cetateni, potrivit sondajului. Potrivit directorului CURS, Sebastian Lazaroiu, nivelul de incredere de care se bucura primariile este in acest moment mult mai ridicat decit in perioada anterioara.
Sondajul de opinie, realizat de institutul CURS, la comanda SAR, a fost efectuat, in perioada 1-7 august, pe un esantion de 1095 de persoane, reprezentativ pentru populatia adulta a Romaniei, marja de eroare fiind de 2,9 la suta.