În limba română, două dintre sensurile lui monitor trebuie puse,
indubitabil, pe seama influenței franceze (engl. monitor nu
cunoaște sensurile respective).
Cel mai vechi, și în franceză (unde prima consemnare este din
1789), și în română este acela de “tipăritură în care sunt
publicate legile și hotărârile oficiale”. Din 22 decembrie 1989,
Buletinul oficial al defunctelor “structuri de putere ale clanului
Ceaușescu” (în Comunicatul către țară al Consiliului Frontului
Salvării Naționale nu veți găsi cuvintele comunism sau comunist!) a
redevenit Monitorul oficial, așa cum se numise înainte de invazia
Armatei Roșii (și totuși, prima foaie oficială, scoasă în 1832, sub
îngrijirea lui Ion Heliade Rădulescu, fusese un buletin: Buletinul
gazetă administrativă). În ultimii ani, monitorul pare însă a nu
mai fi exclusiv o publicație centrală, specializată, a statului,
“democratizându-se” și coborând spre unitățile teritoriale. Există,
de pildă, Monitorul Primăriei la Timișoara (în acest caz, monitorul
fiind sinonim cu “publicație oficială”), ca și o sumedenie de
publicații generaliste locale numite Monitorul (de Suceava, de
Bacău, de Vrancea, de Cluj, de Sibiu, de Alba, dar și de Făgăraș,
de Dorna, de Câmpulung…). Prin urmare, dicționarele de limbă ar
trebui să consemneze, după 1990, cel puțin 2 sensuri noi ale lui
monitor: pe acela de foaie oficială și pe acela de publicație
locală.
Al doilea sens dezvoltat de limba franceză și împrumutat de română
este cel de “instructor, antrenor (de schi, de zbor etc.)” (cu
aplicare, în franceză, în domeniul militar din a doua jumătate a
secolului al XIX-lea și, prin extindere la sporturile civile, în
secolul XX). Pentru română, până la proba contrarie, cea mai veche
atestare a lui monitor “instructor” este din 1975: “Au fost
stabiliți monitorii de schi printr-un test de preselecție” (R.l. 22
XI 75 p. 5).
Înainte de a trece la sensurile lui monitor dezvoltate de engleză
și împrumutate românei fie direct, fie prin intermediul francezei,
să facem precizarea că vorbim de fapt nu despre un cuvânt, ci
despre două omonime, unul cu referire la persoane, celălalt la
lucruri, cel dintâi fiind în română cultismul (substantiv masculin)
cu dublă etimologie, latină-franceză, iar cel din urmă neutrul
venit, mijlocit sau nemijlocit, din engleză, cu aplicații în
special în domeniul tehnic.
În 1931 este consemnat pentru prima oară, în engleza americană,
pentru monitor, sensul “dispozitiv pentru verificarea continuă a
calității tehnice a unei transmisii radio”, extins ulterior și în
domeniul televiziunii (în franceză, cu prima atestare în 1967, din
franceză trecând în română).
Din anii ’50 și ’60 ai secolului trecut sunt primele atestări ale
monitorului în medicină, cu sensul “aparat care supraveghează
automat indicii fiziologici ai unui bolnav” – cel mai cunoscut
fiind monitorul cardiac (cu prima atestare în franceză în 1971).
Interesant cu monitoarele actuale din domeniul medical este că
datele culese de dispozitivele de supraveghere fiind afișate pe un
ecran, display-ul ajunge să fie echivalat cu întregul sistem de
urmărire și redare în timp real a evoluției factorilor fiziologici
ai unui bolnav. Într-un citat din 1987, monitorul era privit ca una
dintre componente, interfața grafică, a unui sistem mai larg:
“Complexul, dotat cu un microprocesor, îi permite medicului, prin
mijlocirea unui monitor, să aibă permanent sub observație unul sau
mai mulți pacienți”, I.B. 17 XI 87 p. 8; în 2002, însă, monitorul
devenise deja sinonim cu întreg sistemul: “Avem control permanent
pe monitor a presiunii la ieșirea în aortă dar și în ventricul și
se poate verifica rezultatul până la egalizarea presiunii în cele
două părți”, Z. de Iași 25 IV 02).
Bunicul sistemelor de operare actuale, care rulează pe computerele
și pe dispozitivele noastre mobile, s-a numit monitor și trebuia să
fie atât de mic încât să încapă pe memoria ROM (mediile de stocare
de tipul dischetelor și hard-disk-urilor sunt invenții ulterioare).
Monitoarele cu acest sens care ține de începuturile computeristicii
mai sunt prezente doar în dicționare. La ora actuală, monitorul
unui computer este dispozitivul care afișează pe un ecran datele
primite de la unitatea centrală (“Două calculatoare 286 cu monitor
monocrom”, Z. de Iași 4 IX 00).
(Va urma)
Exemplificări și datări pentru sensurile și cuvintele noi din acest articol veți găsi în ediția a treia a DCR (Dicționarul de Cuvinte Recente), aflat în pregătire la Editura Logos.
Cuvinte cheie: monitor, monitor cardiac, monitorul oficial
ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, București). Filolog (absolvent de
spaniolă-romånă al Universității București). Profesor navetist
(Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi
redactor-traducător la revista “Lumea” (1978-83), redactor la
Editura Politică și ulterior la Editura Humanitas (1983-1991),
editor și administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducător și
publicist. Zona de interes principală: lexicologia, lexicografia.
Preferințe muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela
Vargas, Liviu Vasilică, Maria Lătărețu, Făråmiță Lambru, Dire
Straits. Pasiuni: gătitul și conservele de casă. Dorințe: să aibă
nepoți. Are un nepot