Un excelent album care îmbină
imaginile actuale și de arhivă, mai ales, cu informații extrem de
utile și comentarii docte, care poate interesa deopotrivă istoricul
de artă, istoricul propriu-zis și publicul larg a scos la lumină de
curând Editura Institutului Cultural Român – București. Materie și
istorie. Monumentul public și distopiile lui.*) Ediție bilingvă
(română-engleză). Concept editorial: Anca Benera, Alia Șerban.
Texte de: Ioana Beldiman, Ellen Blumenstein, Reuben Fowkes, Duncan
Light, Ciprian Mihali, Deborah Schultz, Alina Șerban, Ioana
Vlasiu
Traducere: Samuel F. Onn. Volumul conține un CD / Audio-guide.
Texte de: Anca Benera, Angelica Iacob, Christopher Wood. Voce:
Alexandru Potocean, Angelica Iacob, Christopher Wood. Traducere:
Christopher Wood. Editor de sunet: Cătălin Rulea.
“Volumul reunește o serie de studii de caz, redactate sub formă de
fișe, ce punctează într-o desfășurare logică și cronologică
condițiile culturale și sociale care au declanșat la un moment dat
ridicarea unui monument sau a unei sculpturi publice; un grupaj de
texte teoretice care vin în sprijinul proiectului prin evidențierea
conexiunilor istorice, a practicilor artistice și, nu în ultimul
rând, a discursurilor publice ce pun în lumină conduite politice și
realități colective; un CD uadio ce prilejuiește ascultătorului un
tur fictiv prin București la 13 monumente, unele dintre acestea
dispărute astăzi.” – Alina Șerban.
Cartea analizează 13 monumente, unele dispărute astăzi: Statuia Libertății/România Eliberată, autor pictorul Constantin Daniel Rosenthal, a fost instalată provizoriu pe Câmpia Filaterului la 23 iunie 1848, era realizată din gips, nu i se cunosc dimensiunile și a fost distrusă la câteva zile după amplasare, sfărâmată de furia reacțiunii. Monumentul lui Pake Protopopescu, sculptat de Ion Georgescu, inaugurat în septembrie 1899, amplasat la intersecția bulevardelor Carol I și Ferdinand, în Piața Pache Protopopescu, era înalt de 3,15 m, cu un soclu de 4,6 m, din bronz, soclul din granit, a fost distrus în 1948 din motive politice de primarul Constantin Doncea și topit. Monumentul I.C.Brătianu, autori sculptorul Ernest-Hneri Dubois și arhitectul Petre Antonescu, amplasta în actuala Piață a Universității, la 18 mai 1903, cu o înâlțime de aproximativ 9 metri, din bronz, instalat pe un soclu de piatră albă, a fost distrus în 1948 din motive politice de primarul Constantin Doncea și topit. Monumentul Lascăr Catargiu, autor Antonin Mercie, amplasat în actuala Piață Romană la 28 octombrie 1907, cu o înălțime de 9 m, din bronz, pe un soclu de piatră, înlăturat la începutul anilor 60 și depozitat în curtea Combinatului Fondului Plastic, astăzi îi lipsesc unele elemente, în primul rând capul. Monumentul Eugeniu Carada, sculptat de Ernest-Henri Dubois, amplasat lângă Banca Națională, la intersecția străzilor Eugeniu Carada și Lipscani, la 17 februarie 1924, nu i se cunosc dimensiunile, demolat în 1952 din rațiuni politice și probabil distrus. Monumentul Eroilor Corpului Didactic, autori – sculptorul Ion Jalea, pictorul Arthur Verona și sculptorul Cornel Medrea, amplasat în Piața Victoriei în 1930, din bronz, pe un soclu de piatră, nu i se cunsoc dimensiunile, îndepărtat în 1940 pentru a face loc Monumentului lui Ferdinand I și depozitat în vederea unei viitoare amplasări, după care a dispărut în timpul regimului comunist. Monumentul Take Ionescu, autori sculptorul Ernest-Henri Dubois și arhitectul Paul Smărăndescu, amplasat în fața blocului Leonida, la 23 iunie 1931, nu i se cunosc dimensiunile, statuile erau din bronz, soclul de granit, demontat în anii 50 și probabil topit. Monumentul Infanteriei, sculptor Ion Jalea, arhitect Nicolae Georgescu, amplasat în apropierea Muzeului de Geologie, în 1936, dezasamblat în 1940, apoi dispărut. Monumentul Regelui Carol I, sculptor Ivan Mestrovic, inaugurat la 10 mai 1939, în fața Palatului Regal, înalt de 12,50 m, statuia ecvestră fiind de 6 m, turnat în bronz, iar soclul de granit, doborât cu tancurile din ordinul primarului Constantin Doncea, în noaptea de 30 spre 31 decembrie 1947. Monumentul Regelui Ferdinand I, autori sculptorul Ivan Mestrovic și arhitect Grigore Ionescu, amplasat în primul rond al Șoselei Kiseleff, la 28 septembrie 1940, executat în bronz, cu soclu de granit roșu, demolat din motive politice în 1948 și topit. Monumentul I.V.Stalin, scultor Dumitru Demu, amplasat în actuala Piață Charles de Gaulle la 1 mai 1953, cu o înălțime totală de 19 m, din care statuia 9 m, din bronz și soclul din granit, distrus în 1956, ca urmare a schimbărilor politice apărute în URSSS după moartea lui Stalin. Monumentul lui V.I.Lenin, sculptor Boris Caragea și arhitect Horia Miacu, amplsat în Piața Scânteii la 21 aprilie 1960, cu o înălțime totală de 9 m, din care statuia de bronz 6,15 m, înlăturată de pe soclu în martie 1990 și depozitată în grădina Palatului Mogoșoaia. Monumentul dr. Petru Groza, sculptor Romulus Ladea, inaugurat la 6 martie 1971 la intersecția bulevardelor Petru Groza și Eroilor, în apropierea Facultății de Medicină, înălțimea statuii – 4,25 m, iar cea a soclului – 2,80 m, din bronz, soclul din beton placat cu granit roșu, demontat în martie 1990 și depozitat în grădina Palatului Mogoșoaia.
Textele albumului se mai ocupă și
de alte monumente, între care monumentul soldatului sovietic,
Mausoleul liderilor comuniști ș.a.
*) Anca Benera, Alina Șerban – București. Materie și istorie / Bucharest. Matter & History, Monumentul public și distopiile lui / The public monument and its discontents, Institutul Cultural Român,2011, 318 p.