Asociația “Prietenii Muzeului Național de Istorie a României”,
în colaborare cu Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, cu
sprijinul Muzeului Municipiului București, a organizat spre
sfârșitul anului trecut, la Palatul Suțu, o conferință ce a marcat
finalizarea proiectului “Monumentele istorice din București –
Ieșirea din anonimat”.
Proiectul a demarat pe 22 noiembrie 2009 și a avut ca obiectiv
creșterea vizibilității și a gradului de valorificare a
monumentelor istorice din Capitală, prin marcarea a 396 de clădiri
monumente istorice cu plăcuțe descriptive trilingve (română,
engleză, franceză) standardizate, în conformitate cu Ordinul MCC
nr. 2337 din 27 aprilie 2004 privind aprobarea Normelor
metodologice de semnalizare a monumentelor istorice.
Coordonatoul proiectului a fost Asociația “Prietenii Muzeului
Național de Istorie a României”. Parteneri: Universitatea de
Arhitectură și Urbanism Ion Mincu; Ministerul Culturii și
Patrimoniului Național; Direcția pentru Cultură și Patrimoniu
Cultural Național a Municipiului București; Primăria Municipiului
București reprezentată prin ArCuB.
Proiectul a fost finanțat de Guvernele Islandei, Principatului
Liechtenstein și Norvegiei prin Mecanismul Financiar al
Spațiului Economic European. Pentru informații oficiale despre
Mecanismul Financiar SEE și Programul Norvegian de Cooperare,
accesați: http://www.eeagrants.org
Au participat: Ionuț Ilie, director al Unității de Management a
Proiectelor din cadrul Ministerului Culturii și Patrimoniului
Național; Suzana Macarie, ArCuB; Cosmin Copăcean, Fundația pentru
Dezvoltarea Societății Civile; conf. dr. arh. Sergiu Nistor,
Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”, Catedra de
Conservarea și Restaurarea Patrimoniului, președinte ICOMOS
România; Cătălina Preda, United Nations Development Programme –
Project manager.
Așa cum spune și numele, proiectul a a avut drept obiectiv principal chiar “ieșirea din anonimat”. Au fost fotografiate 5.800 de monumente – 28,2 la sută din total. Aproape 400 dintre ele au fost marcate. Din păcate, impactul, cel puțin deocamdată, a fost foarte slab. Plăcuțele sunt însă pe clădiri și vor intra mai devreme sau mai târziu în conștiința bucureștenilor.