Acum câteva zile, Ziarul Financiar a publicat un excelent articol despre ce și cum (acum) la fostul Combinat Siderurgic Galați. Construcția gigantului industrial a început sub Gheorghe Gheorghiu Dej, dar cel care a tăiat panglica a fost Nicolae Ceaușescu, noul lider al României, în 1966. Puțin înainte de 1989, Combinatul de la Galați avea 40.000 de angajați direcți și încă vreo 10.000 de oameni lucrau, tot pentru Combinat, dar în unități industriale „orizontale”. Producția maximă de oțel a fost atinsă în 1988 – 8,5 milioane tone de oțel (la o capacitate de cca 10 milioane tone).

Începând din 1990, CS Galați a căzut și el, asemenea tuturor marilor unități industriale, în ghearele „căpușelor”. Metoda folosită era una foarte simplă: toate intrările în combinat (materii prime, materiale, utilități etc.) și toate ieșirile (livrarea de produse finite) s-au făcut, ani de zile, doar prin intermediul unor „firme-căpușă”. Acestea au făcut profituri uriașe, profituri pe măsura pierderilor înregistrate de Combinat.

În 2001, combinatul a fost privatizat. „Căpușele”, umflate bine, s-au desprins de pe organismul-gazdă și au plecat să-și investească banii și know-how-ul în alte tunuri (sau oportunități) oferite de economia de piață, iar colosul industrial a început o viață nouă, care avea să se dovedească a fi o moarte nouă.

Încăput pe mâna unor noi stăpâni, Combinatul de la Galați a ajuns să fie administrat într-o manieră „originală”, autodevorându-se. Cum materia primă pentru producția de oțel este fierul vechi, fluxul actual de producție de la Galați presupune topirea în furnale a metalului rezultat din demolarea celorlalte furnale de pe aceeași platformă industrială. Evident, costurile cu achiziția și transportul materiei prime devin astfel zero. Cum tot zero/nimic/praful se va alege și de Combinat când ultimul lui furnal va fi topit în el însuși. Și gata.

În 1989, la Galați erau șase furnale funcționale. Acum mai sunt doar două – restul fie au fost deja demolate și folosite ca materie primă, fie sunt pregătite pentru dezmembrare și vor avea aceeași destinație.  

Astfel, suntem pe cale să fim martorii unei premiere mondiale: dacă a începe o activitate industrială de la zero, de la „firul ierbii”, este o metodă consacrată prin expresia „Greenfield”, la Galați se va patenta, în curând, un nou concept de business: acela de „Moonfield” . Căci așa va arăta terenul pe care, cu aproape 50 de ani în urmă, a fost construit Combinatul: precum solul lunar.

Iar pasul următor, după succesul operațiunii „Moonfield” de la Galați, nu poate fi decât extrapolarea modelului la nivel național.