Maria Mateoniu, Mihai Gheorghiu
Supraviețuind comunismului
Istorie. Memorie. Uitare
Editura Eikon
„Cotidianul comunist este în cel mai înalt grad paradoxal. Și miraculos. Cotidianul comunist este permanent o tensiune insolubilă care își găsește mereu soluția, o imposibilitate patentă de supraviețuire care ajunge mereu, inevitabil, la supraviețuire, la continuitate, la gestul vital al rezistenței ca ființă umană în fața fiecărui mecanism al disoluției, al terorii sau al disciplinei carcerale al unei societăți care mizează pe transformarea ființei umane în mecanism biologic, în soldat al cauzei victoriei apocaliptice a economiei și a justiției comunist-proletare.”
Radu Tudorancea
Frontul de acasă –
Propagandă, atitudini și curente de opinie în România primului război mondial
Editura Eikon
Radu Tudorancea (n. 1976) este cercetător științific la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Academia Română. Licențiat în Istorie (Facultatea de Istorie, Universitatea București), MA în Relații Internaționale, Universitatea București (disertație: Debutul dimensiunii asiatice a războiului rece); MA în studii Sud Est-Europene (Master’s Degree Program on South-East European Studies), Facultatea de Științe Politice & Administrație Publică, Universitatea din Atena 2001-2002 (disertație: Regional cooperation in South-East Europe. A comparison between the interwar decades and post Cold War years); Doctor în istorie (București, 2009) cu o teză dedicată relațiilor româno-elene în perioada interbelică; Post-Doctoral Scholar, Woodrow Wilson International Center for Scholars, Washington DC, SUA, sept.-dec. 2011 (The Issue of Fraternal Support during the Korean War). Arii de interes științific: Istoria Europei de Sud-Est, Războiul rece, România postbelică. Din publicațiile recente, volume: Ipostazele ajutorului frățesc. RPR și războiul din Coreea 1950-1953, Editura EIKON, Cluj, 2014; Relațiile româno-elene în perioada interbelică. Dimensiunea politică și economică, Editura Omnia, București, 2011; Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” 1937-1948 (co-autor), Editura Oscar Print, București, 2009. Studii: România și conflictul coreean 1950-1953: Dimensiunea retoricii propagandistice, în Revista Istorică, Nr. 5-6, Tom XIX, 2008; A Senzitive Issue of Romanian-Greek Interwar Relations: the Macedo-Romanians, în Valahian Journal of Historical Studies, Vol. 15, 2011; Elita comunistă din RPR la începutul anilor 1950. Surse inedite, în SMIC, Volumul 11, 2012; Ocupația germană în România primului război mondial. Poziționări, mecanisme de control, vectori de imagine, în SMIC, Volumul 12, 2013.
Cetăți medievale din sudul TransilvanieiArne Franke
Zece trasee culturale
Editura Eikon
Traducere de Simona Mihalache. Începând cu secolul al XII-lea, în interiorul arcului carpatic au fost aduși coloniști germani, chemați de regii maghiari pentru protejarea granițelor și cultivarea pământului. Orașele întemeiate de sașii transilvăneni au ajuns, în decursul secolelor, de valoare europeană. Sibiul/Hermannstadt are o mare varietate de monumente arhitecturale. Brașov/Kronstadt deține unul dintre cele mai importante edificii religioase din Europa de Sud-Est – Biserica Neagră. Orașul medieval Sighișoara/Schässburg a fost ridicat la rang de patrimoniu mondial UNESCO, iar în Mediaș/Mediasch s-a păstrat singura biserică fortificată orășenescă a țării. Inedite sunt și biserica parohială din Sebeș/Mühlbach și catedrala romano-catolică din Alba Iulia/Karlsburg. Făgărașul/Fogarasch, cu a sa cetate, a jucat un rol foarte important în istoria țării. Traseele culturale prin Orăștie/Broos, Dumbrăveni/Elisabethstadt și Aiud/Groϐenyed întregesc diversitatea orașelor transilvane.