“Nu înțelegem faptul că rezerva este pentru a asigura sustenabilitatea anumitor niveluri, stabilitatea cursului. Pare că e un dat, exact ca sănătatea. Începi să îți dai seama cât de importantă este când nu o mai ai, când te apucă o boală. De multe ori, e prea târziu”, a spus Isărescu în încheierea unui seminar organizat ieri la BNR cu ocazia prezentării unui studiu pe tema întăririi capacității instituționale de administrare a mediului de afaceri, realizat de Centrul Român de Politici Economice, Grupul de Economia Aplicată și compania de consultanță Deloitte.
Rezerva valutară a BNR este de aproape 32 de miliarde de euro, depășind cu 4,6 miliarde de euro nivelul din octombrie 2008, când criza financiară a debutat pe plan local. Creșterea rezervei a fost alimentată în ultimul an de tragerea tranșelor din împrumutul extern de 20 de miliarde de euro contractat de la Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană, Banca Mondială și BERD, dar și de emisiunea de euro-obligațiuni de un miliard de euro, realizată în primăvară. În acest răstimp BNR a intervenit frecvent pe piața valutară pentru a atenua fluctuațiile cursului. Anul trecut, un raport al Băncii Mondiale arăta ca BNR a cheltuit circa 4 miliarde de euro din rezervă pentru a apăra cursul. Cu toate acestea, la nivelul actual de 4,22 lei pentru un euro, cursul este cu 15% peste nivelul din toamna lui 2008.
Guvernatorul a reluat ieri și criticile privind calitatea dezbaterii publice, care alunecă prea mult spre aspecte sociale, ignorând datele economice. “Când sperăm la o reformă fiscală, discuția se duce la generozitate.”
La rândul său, economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, spune că deși opinia publică cere mai degrabă o implicare a statului prin “cadouri”, rolul acestuia trebuie să fie altul.
“Sectorul privat trebuie stimulat nu prin cadouri, ci prin nivelarea terenului de joc. E departe de ce așteaptă lumea din stradă, dar spre astfel de câștiguri relative trebuie să mergem”, a spus Lazea.
Economistul-șef al BNR nu vede însă deocamdată speranțe pentru reluarea creșterii economice din alți factori decât evoluția generală la nivel european.
“Mai sunt două țări fără creștere economică, Lituania și noi. Vom ieși cumva din aceste neplăceri, dacă restul de 25 de țări (din Uniunea Europeană, n. red.) cresc”, afirmă Lazea.
Guvernatorul Isărescu insistă pe prioritatea absorbției fondurilor europene, care pot ajuta firmele la nivel individual să își echilibreze bugetele, fiind practic donații.
“Ar trebui să fim mai incisivi. Am luat 20 de miliarde de euro credit și ne întrebăm cu ce îi rambursăm ca să nu scadă rezerva valutară. Cu aceste fonduri.” Cu toate acestea, rata de absorbție a fondurilor europene rămâne foarte slabă, aceasta fiind și unul din motivele invocate de BNR pentru contracția mult mai dură decât se anticipa a economiei în 2009.
Avocatul Gabriel Biriș spune că simplificarea legislație și în special definirea unitară a bazei de calcul pentru contribuțiile de asigurări sociale ar stimula firmele și angajații să intre în legalitate, ceea ce ar aduce și venituri mai mari la buget. El spune că soluțiile sunt crearea unui sistem fiscal “rezonabil” și închiderea “porților de abuz”. “Dacă admitem că doar o mică parte din cele 600.000 de PFA (persoană fizică autorizată, n. red.) și 75.000 de venituri din drepturi de proprietate intelectuală sunt de fapt salarii, studiul a arătat că o plafonare a bazei pentru contribuțiile sociale la 7.000 de lei ar aduce venituri suplimentare de trei miliarde de lei la diverse bugete”, a afirmat Biriș. El spune că pe măsură ce plafonul pentru baza de calcul este majorat, crește riscul ca angajații să se orienteze spre forme alternative de salarizare, inclusiv prin intermediul unor structuri off-shore.
“Simplificarea este o direcție absolut necesară, renunțarea la puzderia de excepții care nu fac decât să pună presiune pe contribuabil și duc la corupție, indisciplină”, spune și guvernatorul Isărescu.