Programul de adoptare a euro de la 1 ianuarie 2015 trebuie rediscutat, inclusiv ținta stabilită, pentru ca obiectivul să fie credibil, potrivit guverna­torului BNR. “Ne-am exprimat punctul de ve­de­re că această țintă, a adoptării euro, poa­te să fie un catalizator pentru co­eren­ța po­li­ticilor.

Din acest punct de ve­de­re îl vom sus­ține. Dar în momentul în care evo­luțiile duc în mod clar spre alt­ceva și ținta nu mai este credibilă, bine­în­țeles că tre­buie să o rediscutăm, pen­tru că un ele­ment esențial al credi­bi­li­tății este realismul țintei”, a explicat Isărescu. Guvernatorul BNR a atras atenția și cu alte ocazii că adoptarea euro îna­in­te ca economia să se fi ajustat, iar fir­me­le locale să devină competitive pe pie­țe­le externe poate fi o capcană, o “cutie neagră”. BNR și-a reafirmat hotărârea de a re­aduce inflația pe un trend descendent, aceasta fiind unul dintre indicatorii vi­zați atunci când se urmărește trecerea la euro, pe lângă deficitul bugetar, datoria pu­blică, cursul de schimb și nivelul dobânzilor.

După ce BNR a reușit să aducă in­fla­ția în România la o singură cifră în ulti­mii ani, acum este pusă în si­tua­ția de a relua războiul cu creșterea pre­țurilor, în urma deciziei guvernului de a majora TVA la 24%. “Practic, acum am reintrat în tran­șe­ele unui răz­boi mocirlos cu inflația. Sperăm să-l câș­ti­găm. Dar nu este un confort pentru ban­ca centrală după ce a dus inflația spre 4% să reintre într-un nou proces. Știm că inflația este o boală extrem de per­fidă și nu este ușor să te bați cu ea”, a spus vineri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea raportului tri­mestrial asupra inflației.

Banca centrală a decis să mențină ținta neschimbată pentru acest an, la 3,5% plus/minus un punct procentual, în ciuda evidențelor pesimiste, conside­rând că este necesar să prevină dezanco­rarea așteptărilor pieței. În ceea ce privește prognoza de inflație pentru 2011, BNR a revizuit-o de la 2,8% la 3,1%, după ce a majorat estimarea pentru acest an, de la 3,7% la 7,8%. “Pentru finele acestui an calculele rafi­nate sau modificate indică o inflație anuală în decembrie de 7,8%, urmând să coboare ulterior. Spre sfârșitul anului 2011, ca urmare a efectului de bază, deci dispar cele trei procente care se adaugă în urma majorării TVA, inflația va intra în intervalul de variație, în jur de 3%, și va rămâne în apropierea acestui inter­val”, a explicat Isărescu.

După cinci ani de când a început să aplice strategia de țintire a inflației, BNR se confruntă din nou cu perspec­ti­va clară de a rata ținta angajată pentru acest an, riscurile planând și asupra țin­tei din 2011. Însă BNR nu este singura bancă centrală din regiune care ratează țintele de inflație. Țintirea inflației a fost supusă pentru prima dată unui test atât de dur în contextul în care lupta cu prețurile a devenit mult mai dură, pe fondul crizei financiare internaționale. Majorarea TVA cu cinci puncte pro­centuale de la 19% la 24% va con­duce într-o primă rundă la o creștere a prețurilor cu 3%, banca centrală anti­cipând că efectele de runda a doua vor fi modeste. “Efectul de runda întâi se va si­tua undeva la 3%. Specialiștii noștri vorbesc de 2,9%, adică o trans­mi­tere de 75% din scenariu de bază, pentru că există un deficit pronunțat de cerere. Estimăm efecte modeste de runda a doua”, a spus Isărescu.

El a precizat că, din punct de ve­de­re aritmetic, efectul maximal al creșterii prețurilor ca urmare a majorării TVA va fi undeva la 4%. Reintrarea inflației pe o traiectorie des­cendentă și reluarea pe baze suste­nabile a creșterii economice depind în mod critic de implementarea fermă a măsurilor de consolidare fiscală. În viziunea BNR riscul major îl constituie posibila abatere a politicii fis­ca­le de la coordonatele programului cu FMI – ce decurge din perspectiva refa­ce­rii relativ mai lente a economiei, pre­cum și din incertitudinile privind efi­ca­citatea măsurilor suplimentare de aus­te­ritate bugetară adoptate de auto­rități – având drept consecință poten­ția­lă încetinirea sau amânarea proce­su­lui de consolidare fiscală.

“O even­tua­lă materializare a acestui risc ar exer­cita efecte adverse nu doar asupra com­portamentului pe termen scurt al cursu­lui de schimb al leului și implicit al in­fla­ției – dată fiind previzibila deterio­ra­re a percepției mediului financiar inter­na­țional asupra evoluției viitoare a eco­no­miei – dar și asupra ritmului redre­sării eco­nomice sustenabile și a poten­ția­lului de creștere economică pe ter­men me­diu.” Oficialii BNR se așteaptă la o re­dre­sa­re întârziată a eco­no­mi­ei. “Vedem pentru întregul an 2011 o revenire a PIB-ului în te­ri­toriu pozitiv. Nu anticipăm o struc­tu­ră a creșterii economice atât de asime­tri­că, cum am avut în 2008. O să fie o combi­na­ție între ce­re­rea in­ternă și exporturi, în care la cererea inter­nă o să se vadă mai de­grabă efortul in­ves­ti­țional alături de consum”, a spus Cristian Popa, viceguvernator al BNR.

Subiecte #guvernatorul bnr#mugur isarescu#Programul de adoptare a euro