Problemele financiare și sociale din țări precum Italia, Spania sau Grecia i-au afectat și pe muncitorii români din străinătate, care trimit acum mai puțini bani acasă. Intrările din transferuri curente din străinătate – în principal, bani trimiși acasă de românii care lucrează în afară – au scăzut în primele patru luni cu 37% față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce importurile au început să-și accelereze creșterea, astfel că presiunea pe deficitul de cont curent s-a accentuat, acesta urcând cu 40,3%, până la 2,06 mld. euro.
Remiterile din străinătate au însumat numai 1,55 mld. euro în primele patru luni din 2010, comparativ cu 2,46 mld. euro în aceeași perioadă a anului trecut.
“Anul acesta va fi probabil mai multă presiune și din balanța comercială, dar diferența majoră va fi dată de faptul că transferurile curente vor arăta mult mai prost. Sunt două elemente care diminuează transferurile curente: pe de o parte, în contul administra ției au intrat mult mai puțini bani din fonduri europene, iar pe de altă parte, sumele trimise de muncitorii din străinătate au fost mult mai mici”, spune Nicolaie Chideșciuc, economistul-șef al ING Bank. Scăderea trans ferurilor a survenit în contextul în care principalele surse ale banilor veniți din străinătate sunt țări din sudul Europei, care traversează în această perioadă o criză a datoriilor suverane și au un nivel ridicat al șomajului.
“Conform celor mai recente date, Italia are o ponderede 43% în totalul remiterilor, Spania de 31% și Grecia de 7%”, notează Eugen Șinca, analist în cadrul departamentului de cercetare al BCR, într-un raport al băncii. În Spania, șomajul a depășit 20% în aprilie, în timp ce în Grecia se situa în aceeași perioadă în jurul a 11%.
Astfel, în perioada ianuarie-aprilie excedentul transferurilor curente s-a diminuat cu 62,1 față de intervalul similar din 2009, până la 604 mil. euro, arată datele BNR. În condițiile în care intrările s-au diminuat cu aproape un miliard de euro, din țară au ieșit cu 36 mil. euro mai mult decât în primele patru luni ale anului trecut.
În aprilie, ritmul de creștere al deficitului de cont curent a fost totuși mai redus comparativ cu ritmul înregistrat în lunile anterioare. De exemplu, în primul trimestru deficitul de cont curent urcase cu 65,5% față de intervalul ianuarie-martie 2009.
Analiștii se așteaptă ca deficitul de cont curent să se mențină și în 2010 la nivelul de 4,5% din Produsul Intern Brut (PIB) înregistrat anul trecut sau chiar să scadă ușor sub acest nivel. Anul trecut, deficitul de cont curent s-a diminuat de 2,5 ori comparativ cu 2008, pe fondul restrângerii cererii pentru produse din import și al creșterii exporturilor. Totuși, deficitul balanței comerciale ar putea pune în continuare presiune asupra contului curent. Importurile și-au accelerat creșterea și astfel ritmul de scădere al deficitului comercial s-a diminuat în aprilie cu 20,8% față de 22,3% în martie.
“Declinul deficitului comercial va continua să încetinească în condițiile în care s-a pornit de la o bază foarte joasă în 2009”, comentează Cătălina Molnar, economistul-șef al RBS România. RBS vede deficitul de cont curent la 4,2% din PIB la sfârșitul acestui an, față de 4,5% în 2009. Pe termen mediu, revenirea cererii pentru bunurile din import va readuce pe creștere deficitul de cont curent, potrivit prognozelor băncii.
În primele patru luni, importurile au crescut cu 14,4%, până la 13,6 miliarde de euro. “Importurile de băuturi, tutun și produse alimentare a fost singurul segment cu o dinamică negativă în primele patru luni ale anului”, a declarat recent Vergil Voineagu, președintele Institutului Național de Statistică (INS). În același interval, exporturile au crescut cu peste 23%, în principal pe fondul cererii externe ridicate pentru produsele din industria prelucrătoare.
Pe de altă parte, analiștii BCR apreciază că deficitul comercial nu mai reprezintă o amenințare atât de mare pentru balanța de plăți a României, mai ales dacă Executivul își menține angajamentul privind reformele fiscale. “După ce a fost o sursă de îngrijorare în timpul perioadei de avânt economic, balanța comercială nu mai reprezintă o problemă, în condițiile în care deficitul său a fost mai mic cu 20,7%”, apreciază Eugen Șinca.
În contextul menținerii sau chiar declinului deficitului de cont curent în acest an, economiștii se așteaptă la o stabilizare a cursului de schimb în intervalul 4,1-4,2 lei/euro.