Separarea Muntenegrului de Serbia, confirmata de rezultatul referendumului desfasurat duminica, va relua mult mai aprins dezbaterile privind independenta mai multor provincii, printre care nordul Ciprului, Tara Bascilor dar in special Kosovo, considera Konstantin Kosacev, presedintele Comisiei de afaceri externe din cadrul Dumei de la Moscova.
Si alti analisti si-au exprimat ingrijoararea privind situatia din Balcani, considerand ca procesul de faramitare al acestei regiuni va capata noi dimensiuni dupa proclamarea independentei Muntenegrului.
“Votul din Muntenegru va insufla o energie politica unor natiuni care lupta pentru independenta, cum ar fi Kosovo, Abhazia, Osetia de Sud, si Transnistria”, a declarat Sergei Markov, un analist apropiat Kemlinului.
“Problema Kosovo va fi solutionata anul acesta, dar apoi se va pune problema independentei regiunii sarbe Vojvodjna, iar ulterior albanezii vor cere unificarea tuturor teritoriilor in care locuiesc”, a precizat Elena Guskova presedintele Centrului pentru Studiul Crizelor din Balcani.
Comisia pentru referendum a confirmat, ieri, independenta Muntenegrului in urma scrutinului de duminica. Muntenegrenii au mers la vot in proportie de 86,3%, iar independenta a fost votata de 55,4% din alegatori, a anuntat Comisia dupa numararea a 399.535 din cele 462.937 care au participat la referendum. “55,4% dintre alegatori au votat independenta Muntenegrului, in timp ce 44,6% au votat in favoarea statului comun”, a declarat presedintele Comisiei in cadrul unei conferinte de presa de la Podgorita.
Uniunea Europeana, nefiind un suporter al acestei separari, a impus anumite conditii pentru ca referendumul sa fie valabil, si anume o rata a participarii la vot mai mare de 50% si mai mult de 55 de procente in favoarea independendentei. Aceste conditii au fost insa indeplinite, iar UE a fost nevoita sa ia act de acest rezultat. Inaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe, Javier Solana, a declarat ieri ca “UE va respecta in totalitate rezultatul referen-dumului” din Muntenegru.
Crearea uniunii Serbia-Muntenegru, in 2003, a fost privita drept re-zultatul presiunilor Uniunii Europene si de aceea a fost supranumita “Solania”, dupa numele comisarului european pentru relatii externe de la acea vreme, Javier Solana.
Asadar, Muntenegrul pare a fi “deschizatorul de drumuri” pentru restul provinciilor care isi doresc independenta, iar prima pe lista pare a fi provincia separatista Kosovo, care face de asemenea parte din Serbia, insa doar formal, aflandu-se sub protectorat ONU inca din 1999.
Kosovo, locuit in proportie de 90% de albanezi, doreste sa obtina nici mai mult nici mai putin decat indendenta totala. Statutul provinciei este in curs de negocieri, insa “discutiile vor trece cu siguranta la un alt nivel”, dupa cum precizeaza Konstantin Kosacev. Acesta a avertizat insa ca, daca statutul acestei provincii aflate sub administratie internationala va fi stabilit fara consultarea Serbiei, “se va crea un precedent grav pentru alte regiuni”.
Presedintele kosovar Fatmir Sejdiu a confirmat aceste speculatii ale analistilor si politicienilor, declarand in mesajul de felicitare adresat muntenegrenilor ca “provincia Kosovo se afla pe drumul independentei”.
Osetia de Sud si Abhazia sunt doua regiuni aflate pe teritoriul Georgiei care asteapta la randul lor sa le fie recunoscuta independenta. Cele doua provincii si-au declarat independenta fata de Georgia in 1991, dupa destramarea URSS, insa acest demers a declansat conflicte sangeroase intre cele doua parti. Aceste conflicte au fost mediate de catre Rusia, care sustine fatis recunoasterea internationala a independentei celor doua provincii. Georgia impune anumite conditii, Abhazia urmand sa se bucure doar de autonomie in cadrul Georgiei.
Oficialitatile din Osetia au propus la inceputul anului chiar unirea provinciei cu Federatia Rusa, afirmand ca vor prezenta dovezi istorice pentru sustinerea acestei cereri.
Problema Transnistriei revine de asemenea in actualitate, Moldova sperand sa incheie conflictul cu regimul separatist din Transnistria. Aceasta regiune locuita in mare parte de rusi si ucraineni si-a declarat independenta in 1990, crezand ca reunificarea Moldovei cu Romania era la acel moment inevitabila. daniela.cuciureanu@zf.ro