Muște înecate în ulei, în vin, în lapte, vârsta care te scoate

înafara oricăror lucruri, apatie, gălbează,

o stare de leșin pe care nu o poți controla

și cazi acolo pe niște dale de piatră ale unei terase însorite

dintr-un sanatoriu îndepărtat.

Vremea s-a zburlit, e un soare cu nouri amestecați

cu ploaie și vânt, cu zăpadă, lapoviță, în fine,

o zloată care te ține în casă.

Stau. Nu mai scriu.

Am să pun să mi se taie mâinile.

Vasile Baghiu

Din volumul Rătăcirile doamnei Bovary, editura Eminescu, 1996