Muzeul Brâncuși reprezintă „o provocare teribilă” pentru Ministerul Culturii, deoarece reprezentanții săi sunt în situația de „a construi din nimic”, în prezent fiind făcuți însă primii pași pentru identificarea unui spațiu și a unei povești care să reflecte notorietatea sculptorului român. Ministerul Culturii a făcut primele demersuri pentru înființarea Muzeului Național „Constantin Brâncuși”, a declarat Dragoș Neamu, consilier al ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu, pentru muzee și pentru industrii culturale și creative.
Acesta s-a întâlnit recent cu reprezentanții autorităților locale din Târgu-Jiu, pentru a analiza posibile clădiri în care ar putea funcționa Muzeul Brâncuși. „Am avut două opțiuni de lucru, cu care am plecat inițial. Una era Muzeul de Artă din Târgu-Jiu, pe care l-am eliminat din două motive. Unul – memoria locului, fiind o vilă de protocol a regimului comunist, taman regimul care a refuzat donația lui Brâncuși, era puțin cam penibil pentru memoria lui Brâncuși. Doi la mână, am fi creat o problemă socială, în sensul că ce faci cu Muzeul de Artă, unde-l duci? Pentru că practic venea un muzeu care omora alt muzeu. Și oficial, împreună cu președintele Consiliului Județean din Târgu-Jiu, am eliminat complet această opțiune de lucru”, a spus Dragoș Neamu.
În momentul de față a rămas însă în discuție doar Casa „Barbu Gănescu” (foto), care este situată în centrul orașului Târgu-Jiu. „Vila aceasta este frumoasă, este o culă boierească. Partea bună a lucrurilor este că are o legătură cu memoria lui Brâncuși, în sensul în care Brâncuși a lucrat acolo în timp ce realiza ansamblul (ansamblul «Calea Eroilor», n.r.). Dar punctul slab al acestui obiectiv este că el, prin statutul lui și destinația lui de culă boierească, a avut o destinație domestică, de locuire privată, ceea ce o face foarte complicată, în sensul unei adaptări la o funcțiune de muzeu. Spațiile sunt înguste, condițiile de expunere sunt nepotrivite, circuitul expozițional care este obligatoriu în orice muzeu ar fi unul haotic, pentru că distribuția spațială nu este de așa natură. În primul rând, am niște rezerve legate de împrumuturile pe care le dorim din partea unor muzee celebre din lume, care dețin colecții Brâncuși, că ar fi de acord să doneze pentru acea casă. Totuși, trebuie să fie un muzeu național, acolo este o culă destul de mică. Dar nu eliminăm această opțiune, ea este o variantă de lucru. Eu am analizat locul, am cerut planurile clădirii, urmează facem o analiză în ce măsură putem să acomodăm totuși un muzeu în acea culă”, a explicat Dragoș Neamu.
Ministerul Culturii ia în calcul și identificarea unui alt spațiu, care să găzduiască viitorul Muzeu Brâncuși. „Eventual o construcție de la zero, printr-un parteneriat public-privat, prin finanțări încrucișate, care să vină de la Consiliul Județean, de la minister, de la mediul privat, în situația în care găsim această idee și este fezabilă. Poate găsim un fond de investiții, o firmă privată, o companie, care ar fi interesată să investească într-un proiect de la zero”, a mai spus Neamu.
În aceste condiții, proiectul Muzeului Brâncuși este într-o fază incipientă, de analiză a soluției optime pentru realizarea unei asemenea instituții muzeale.
„Cert este că am eliminat una dintre cele două variante de lucru, a rămas cula totuși… o luăm în calcul, poate nu facem muzeu, dar poate o includem într-un traseu tematic Brâncuși, în care este un obiectiv parte și amenajat ca atare. Poate va fi un centru de interpretare al operei lui Brâncuși”, a mai spus Dragoș Neamu.
Totodată, acesta spune că Legea numărul 199 din 2015 pentru înființarea Muzeului Național „Constantin Brâncuși” nu prevede „un termen de predare la cheie”.
„Ne obligă să facem acest muzeu și să demonstrăm faptul că am demarat procedura (…). Dar să fim bine înțeleși, un proiect care implică o planificare muzeală, un concept, nu se realizează peste noapte. Să eliminăm din start această greșeală teribilă pe care o facem tot timpul, tăiem panglici, facem muzeul comunismului peste noapte și lucruri de genul ăsta. Un muzeu nu se construiește ușor, cu atât mai mult cu cât este vorba de Brâncuși, cu atât mai mult cu cât nu avem colecție Brâncuși. Este o provocare teribilă, pentru că o să construim din nimic. Și atunci lucrurile trebuie foarte bine primenite. Se va merge foarte mult pe o idee care practic intră în zona de inovație, de creativitate, pur și simplu ne agățăm de o idee genială, care să pună în valoare opera, atunci când n-ai ceva fizic, concret”, spune Dragoș Neamu.
Totodată, Ministerul Culturii își propune să lucreze într-un mod „planificat” în privința realizării Muzeului Brâncuși.
„Vrem să facem cum trebuie făcut, cu identificarea publicurilor țintă, cu discuții publice, cu comunitatea, cu oamenii. Vrem să identificăm care sunt stilurile de învățare din zona respectivă, care sunt nevoile și cum se pretează comunitatea la muzeu, să adoptăm discursul expozițional, povestea. Chiar vrem să facem muzee cum se fac și nu s-au făcut (în România, n.r.). Atâta timp cât noi ne-am bătut puțin mai mult joc de Brâncuși, i-am refuzat donația și am făcut tot felul de prostii în ceea ce privește relația cu el, măcar un muzeu să îl facem ca lumea”, afirmă Dragoș Neamu.
Consilierul ministrului Culturii mai spune că soluția pentru Muzeul Brâncuși va fi identificată în 2016. „Cu siguranță vom avea un proiect concret în acest an, dar probabil că ridicarea efectivă și ocuparea spațiului în funcție de poveste se va face de la anul. Anul ăsta vom face povestea, vom identifica soluția, pe ce ne bazăm, pe ce tip de patrimoniu, cărui public ne adresăm, ce personalitate dăm muzeului, care este tot brandingul din jurul lui”, își propune Dragoș Neamu.
În ceea ce privește colecțiile care ar urma să fie expuse în viitorul Muzeu Brâncuși, Dragoș Neamu speră să primească sprijinul unor mari instituții muzeale din străinătate, precum Centre Pompidou din Paris și The Museum of Modern Art (MoMA) din New York.
Discuțiile cu Centre Pompidou au fost deja demarate, în luna ianuarie, când ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, s-a întâlnit, la Paris, cu directorul acestui important centru de artă, căruia i-a propus ca specialiștii instituției franceze să susțină înființarea Muzeului Brâncuși de la Târgu-Jiu. „Am discutat despre posibilitatea ca specialiștii acestui centru de arte să-și ofere expertiza pentru înființarea Muzeului Brâncuși de la Târgu-Jiu. Totodată, am solicitat, în virtutea donației făcute de Brâncuși statului francez, ca Centrul să trimită cu titlu de împrumut lucrări ale marelui artist, pentru a fi expuse în noul muzeu”, anunța, la momentul respectiv, Vlad Alexandrescu.
Dragoș Neamu vrea să demareze și discuțiile cu reprezentanții MoMA, deoarece acest celebru muzeu are o colecție foarte importantă dedicată lui Constantin Brâncuși. „Este salvarea noastră. Dacă vrem să ne legăm concret și de creații ale lui Brâncuși, trebuie să mergem pe schemele de împrumut”, a mai spus Neamu.
Totodată, Dragoș Neamu a insistat asupra faptului că Muzeul Brâncuși va fi unul „cu adevărat modern și adaptat tendințelor”. „Vrem să fie un muzeu care să țină cont nu numai de personalitatea lui Brâncuși, dar și de ce vor oamenii, pentru că prea mult avem muzee închise, academice, inhibante și mai puțin interactive”, a concluzionat acesta.