România nu se află într-o poziție confortabilă din perspectiva adoptării monedei unice europene din cauza creșterii datoriei publice, precum și a deficitului bugetar și riscului de țară încă ridicate, dar menține ținta de intrare în zona euro la orizontul anului 2015, afirmă Agnes Nagy, membru în Consiliul de Administrație al BNR.
Situația este înrăutățită de deficitele excesive, dar și de o serie de vulnerabilități care decurg din dependența de piețele externe și de spațiul limitat de mișcare al autorităților, consideră Nagy, care se află la al doilea mandat în CA al BNR, fiind propusă pentru această funcție de UDMR.
Nagy apreciază că adoptarea unilaterală a euro – sugerată uneori în mediile de business – “nu este nici posibililă și nici viabilă, întrucât nu înlocuiește procesul de reformă și de restructurare necesare economiei”.
BNR a respins în mai multe rânduri ideea adoptării unilaterale a euro, care s-ar traduce într-o pierdere a autonomiei politicii monetare.
Nagy spune că în perspectiva intrării în zona euro în ianuarie 2015, România ar trebui să intre în ERM II – mecanismul premergător adoptării monedei unice, care reprezintă un test de stabilitate a monedei naționale – în 2012. Intrarea în ERM II cu trei ani înainte de adoptarea efectivă a monedei ar asigura îndeplinirea criteriilor de convergență nominală, dar și realizarea unor progrese importante în procesul de convergență reală.
“Adoptarea euro trebuie să fie ultima și nu prima fază a procesului de convergență”, argumentează Nagy imposibilitatea adoptării euro înainte de a îndeplini criteriile de convergență reală.
Principalul indicator de convergență reală urmărit la nivelul Comisiei Europene este valoarea Produsului Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor. Nivelul PIB/cap locuitor era în România de 5.500 de euro la nivelul anului trecut, comparativ cu o medie de 25.500 de euro în Uniunea Europeană.
Totodată, România nu îndeplinește decât unu din cele cinci criterii de convergență nominală stabilite prin Tratatul de la Maastricht, și anume, nivelul datoriei publice, situat la 23,7% față de un prag maxim de 60% din PIB.
În schimb, inflația medie și rata dobânzilor pe termen lung depășesc cu patru puncte procentuale pragurile stabilite de oficialii europeni, în timp ce deficitul bugetar este cu peste cinci puncte mai mare decât nivelul maxim admis.
Nici alte țări candidate la adoptarea monedei euro nu stau însă mult mai bine la acest capitol, Polonia îndeplinind de asemenea un singur criteriu – cel al datoriei publice. Totuși, decalajele față de criteriile de la Maastricht sunt semnificativ mai mici prin comparație cu România.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spunea recent că se menține ținta de trecere la euro în ianuarie 2015, însă îndeplinirea acestui obiectiv va depinde de consolidarea fiscală și de modul în care țara va suporta acest proces.
Unii economiști spun însă că, având în vedere ultimele tendințe macroeconomice, adoptarea euro nu va avea loc înainte de 2017.