Ministrul Transporturilor Alexandru Nazare reia unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră, autostrada Comarnic-Brașov, anunțând că în martie va fi publicat anunțul de participare pentru revizuirea studiului de fezabilitate al autostrăzii Comarnic-Brașov.
“În 2012 vom face pași importanți pentru scoaterea în concesiune a lucrărilor la autostrada Comarnic-Brașov (Cristian) și la centura de sud a Capitalei în regim de autostradă (…). Pentru Comarnic-Brașov avem pregătită documentația pentru a scoate la licitație în luna martie a acestui an componenta de consultanță și revizuirea studiului de fezabilitate”, a spus Nazare în cadrul unei conferințe organizate de Camera de Comerț Britanico-Română. Tot în martie ar urma să fie scos la licitație și contractul în concesiune pentru centura de sud a Capitalei.
Dacă se ia în considerare un an pentru revizuirea studiului de fezabilitate, încă un an pentru găsirea unui investitor dispus să o construiască și încă patru ani pentru construcția propriu-zisă, înseamnă că autostrada Comarnic-Brașov ar urma să fie gata în 2018.
Tronsonul Comarnic-Brașov, cu o lungime de 58 km, era estimat să coste circa 983 mil. euro, proiectarea și construcția urmând să dureze circa patru ani. De asemenea, ca și lucrări de artă, tronsonul cuprinde 57 de poduri și 5 pasaje. Având în vedere însă că studiul de fezabilitate ale acestui tronson ar urma să fie reactualizat, foarte probabil costurile cu construcția vor suferi modificări. În toamna anului trecut, Ministerul Transporturilor anunța că vrea să reia licitațiile pentru construcția în regim de concesiune a autostrăzii Comarnic-Brașov-Făgăraș, la un an și jumătate după încercarea eșuată de concesionare pentru Comarnic-Brașov.
Încercările anterioare ale guvernului de a încheia parteneriate public-private sau de concesiune pentru autostrăzi s-au soldat cu eșecuri a căror explicație a rămas în ceață. Autostrada Comarnic-Brașov este cel mai reprezentativ exemplu în acest sens. După ce la începutul anului trecut firmele Vinci și Aktor au semnat cu mare pompă un contract de concesiune pentru această autostradă cu statul român, în aprilie 2010 înțelegerea a căzut în condițiile în care contractul a fost reziliat unilateral de părțile private.
Contractul de concesiune presupunea ca tronsonul Comarnic-Brașov, considerat cel mai dificil al autostrăzii București-Brașov, să fie realizat în patru ani începând din 2011, valoarea lucrărilor ridicându-se la 1,5 mld. euro, deși costul estimat de CNADNR era de 983 mil. euro. Consorțiul Vinci-Aktor urma să încaseze pe parcursul a 26 de ani de operare a autostrăzii circa 180 mil. euro anual, reprezentând diferența dintre taxa de autostradă încasată de cele două firme și costurile cu întreținerea și repararea autostrăzii.
Autostrada Comarnic-Brașov a mai avut câștigători și în 2004, însă ca parte a tronsonului Ploiești-Brașov, când la conducerea Ministerului Transporturilor se afla Miron Mitrea. Contractul a fost însă anulat în 2005, când a fost instalat guvernul Alianței D.A.
Tot în sarcina lui Nazare va reveni și construcția autostrăzii Sibiu-Pitești. La numai 31 de ani, noul șef al transporturilor are o misiune dificilă, fiind nevoit să realizeze ceea ce niciunul dintre predecesorii săi, nici Radu Berceanu, nici Anca Boagiu, nu a reușit, și anume să treacă munții cu o autostradă. Pe lângă autostrada Comarnic-Brașov, Nazare va trebui să gestioneze și autostrada Sibiu-Pitești, pe care ministerul a hotărât să o construiască din fonduri europene, deși inițial se gândea la un parteneriat public-privat.
Autostrada Sibiu – Pitești, cu o lungime de 116,6 kilometri și o valoare estimată la circa 3,2 miliarde de euro, reprezintă o alternativă de traversare a munților la autostrada Comarnic – Brașov – Făgăraș. Discuțiile privind construirea acestui tronson au fost reluate la începutul anului 2010, când ministru al transporturilor era Radu Berceanu, acestea continuând și în mandatul Ancăi Boagiu, care a spus în repetate rânduri că autostrada Sibiu – Pitești ar urma să fie construită în parteneriat public-privat.