Ne-a facut si Banca Mondiala o strategie

Banca Mondiala a elaborat o strategie de dezvoltare regionala in Europa de Sud-Est, zona considerata cea mai problematica de pe continent, si in care include Albania, Bosnia-Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Macedonia si Romania. Schita, intitulata “Drumul catre stabilitate si prosperitate in Europa de Sud-Est”, arata ca “depasirea mostenirii conflictelor din zona si a slabelor performante economice, precum si reducerea saraciei, necesita un tratament mai profund si mai indelungat decat in ultimul deceniu, in sensul reformelor si cooperarii intraregionale”. Se exprima necesitatea unei” evolutii rapide spre integrare comerciala cu Uniunea Europeana si intre tarile din Europa de Sud-Est”. Se apreciaza ca aceste tari, apartinand din punct de vedere istoric celei mai putin dezvoltate zone din Europa, s-au departat in ultimul deceniu din ce in ce mai mult de fostele colege din spatiul comunist, Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia si Slovenia. “Este vorba de doua tratamente diferite din partea organizatiilor financiare internationale, pentru ca sunt deja doua boli diferite. Acum zece ani, nu se punea aceeasi problema, eram in aceeasi oala cu tarile din Europa Centrala, dar parcursul a fost complet diferit. Nu este exclusa nici explicatia sferelor de influenta. Istoric, tarile din Europa Centrala au apartinut altui spatiu, iar efectele se vad si astazi”, spune analistul economic Alexandru Tasnadi. Un asemenea tratament diferentiat, si insasi delimitarea “Europei de Sud- Est” ca grupare separata, sunt de natura sa accentueze clivajul deja existent intre tarile din Europa Centrala si de Est. Mai mult, tratarea in bloc a zonei anihileaza importanta performantelor individuale, in masura in care standardul zonei va fi standardul celui mai putin performant membru al acesteia. “Europa de Sud-Est este locuita de 56 milioane de oameni care traiesc cu un venit de circa 2.200 dolari pe cap de locuitor – mai putin de jumatate din venitul celor cinci tari din Europa Centrala – Polonia, Ungaria, Republica Ceha, Republica Slovaca si Slovenia”, se arata in raport. Ideea coagularii unei structuri economice in sud-estul european nu este noua printre oficialii occidentali, de ambele parti ale Atlanticului, initiativa ajungand in voga in timpul si dupa razboiul din Kosovo. In septembrie anul trecut, cu ocazia Forumului economic mondial de la Salzburg, omul de afaceri american George Soros a prezentat un proiect de creare a unei uniuni vamale in spatiul sud-est european, pe care l-a sustinut si intr-un turneu in aceasta zona. Idee sustinuta, o luna mai tarziu, si de presedintele Comisiei Europene, Romano Prodi: ” Inainte de a deschide usa casei noastre, este necesar ca aceste state sa-si recunoasca reciproc frontierele, sa-si rezolve probleme cu minoritatile si sa continue programul de cooperare regionala, care se poate finaliza printr-o uniune vamala”. Proiecte prevazute pentru sud-estul Europei urmaresc constituirea in Balcani a unei structuri economice, prin cooperare intraregionala, care sa reprezinte o alternativa la presiunile individuale ale tarilor din zona de integrare sau preluare in structurile euro-atlantice. Analistii economici privesc cu rezerva posibilitatile de realizare a unei asemenea structuri din cauza lipsei de complementaritate a economiilor din zona. Potrivit raportului, Albania, Bulgaria si Romania au trecut in ultimii trei ani prin perioade instabilitate macroeconomica si de incertitudini politice, iar progresele inregistrate prin aplicarea programelor de reforma cu sustinerea FMI si a Bancii Mondiale nu pot fi considerate ca fara intorcere. Cat priveste Romania, raportul recomanda imbunatatirea climatului de afaceri, dezvoltarea sectorului privat prin indeplinirea programului de stabilizare al FMI si eliminarea restrictiilor asupra tranzactiile de capital pe termen mediu si lung si a investitiilor straine. De asemenea, este recomandata liberalizarea si reducerea tarifelor vamale la produsele agricole. Acest punct s-ar putea dovedi insa foarte sensibil dupa opinia analistilor. “Piata produselor alimentare este deja invadata, pe anumite segmente, in proportie de 50-60% de produse straine”, spune Tasnadi. In continuare, raportul are si propuneri pentru stabilizarea sectorului financiar, iar in ceea ce priveste agricultura, dezvoltarea institutiilor financiare in mediul rural si a unei piete competitive a terenurilor. Banca Mondiala mai recomanda reducerea sectorului public si “abordarea corutiei”, dar si continuarea reabilitarii si modernizarii in infrastructura existenta, in sensul standardelor occidentale”. Nu sunt indicate insa si mijloacele prin care se pot atinge aceste tinte, de exemplu, finantarea. “Inafara de sfaturi, trebuie si bani. Fara finantare externa economia romaneasca nu poate sa demareze, chiar in conditiile reforme fiscale initiate de Guvernul Isarescu”, spune Tasnadi.