Romania primeste mesaje de incurajare de la Bruxelles, dar si atentionari privind existenta unei monitorizari stricte in domenii sensibile precum combaterea coruptiei, independenta justitiei, a presei sau eliminarea practicilor neconcurentiale din activitatea economica.
Delegatia condusa de premierul Calin Popescu Tariceanu si-a incheiat ieri vizita la Bruxelles – o vizita cu o agenda incarcata care a cuprins intalniri cu oficiali ai Comisiei Europene si ai Parlamentului European.
Mesajul oficialilor europeni a fost ca Bruxelles-ul nu va invoca o clauza de salvgardare, atata vreme cat Romania respecta ceea ce s-a angajat la incheierea negocierilor de aderare, in decembrie trecut. Dar daca unul dintre angajamente este incalcata, o astfel de masura este inevitabila. Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, cu care premierul Tariceanu s-a intalnit marti seara, a fost ferm: “Daca in domeniile mentionate nu exista progres adecvat, Comisia va fi obligata sa propuna statelor membre sa amane integrarea Romaniei cu un an”.
La incheierea negocierilor de aderare, Romaniei i s-a impus o noua clauza de salvgardare pentru 11 domeni de siguranta, la Justitie si Concureta. Neindeplinirea angajamentelor pentru unul dintre cele 11 domenii poate conduce la amanarea datei aderarii.
Aceasta masura de siguranta, nemaiintalnita la nici una din fostele sau actualele state candidate, a fost raspunsul Comisiei Europene la decizia politica a sefilor de state ale UE ca Romania sa incheie negocierile pana la sfarsitul lui 2004. Masura i-a linistit pe unii comisari mai sceptici si pe unii europarlamentari care considerau ca Romania nu este pregatita pentru inchieierea negocierilor.
Cu acest cec in buzunar, Parlamentul European (PE) si apoi Consiliul European (sefii de state) au decis ca Tratatul de aderare (care va fi comun cu al Bulgarei) sa fie semnat in primavara, mai precis la 25 aprilie.
Inainte de aceasta data, la 13 aprilie, Parlamentul European trebuie sa dea avizul conform.
Borrell vine la Bucuresti
Ieri, presedintele Parlamentului European, Josep Borrell, a anuntat, dupa intalnirea cu premierul Tariceanu, ca va veni in Romania cu aproximativ o luna inainte de semnarea Tratatului pentru a rezolva eventualele dificultati care ar putea aparea in ceea ce priveste semnarea documentului.
Premierul a aflat astfel de la o sursa de prima mana ca nu toti parlamentarii sunt deplin convinsi ca cele doua tari indeplinesc criteriile de aderare.
“Stim ca este un moment crucial pentru noua echipa guvernamentala de la Bucuresti, dar sunt convins ca obiectivul integrarii europene va reprezenta un mare succes”, a spus Borell.
Premierul roman a primit asigurari de sprijin si de la liderii grupurilor parlamentare din PE.
Graham Watson, liderul ALDE (liberali) l-a asigurat pe Tariceanu de sprijnul lui. O parte din deputati acestui grup, mai ales cei britanici, a fost destul de critic cu fostul guvern social-democrat pe care l-a acuzat ca nu face reforme.
Grupul Socialistilor (al doilea ca marime din PE) l-a asigurat pe premier, prin vocea liderului Martin Schultz, ca nu-si va schimba pozitia de sprijin fata de Romania pe care a manifestat-o in guvernarea social-democrata. Popularii Europeni (PPE) au spus si ei prin vocea presedintelui lor, Hans-Gert Pottering, ca vor sprijini Romania.
Care sunt problemele
Asadar bunavointa ar fi. Ramane ca administratia de la Bucuresti sa arate determinare si sa faca ceea ce a spus ca va face a incheierea negocierilor.
Barroso spunea, dupa intalnirea cu Tariceanu, ca cel mai important lucru pentru rezolvarea problemelor ramane “vointa politica”. Premierul roman a declarat la Bruxelles ca Guvernul de la Bucuresti are aceasta vointa. El a spus ca numirea unui ministru independent la Ministerul Justitei (Monica Macovei) o da masura hotararii de a scoate justitia de sub influenta politica.
Domeniul Justitiei este cel mai expus unei eventuale invocari a clauzei de salvgardare. Pentru ca contine termene foarte stranse. Pana in martie trebuie elaborata o noua strategie de reforma a sistemului judiciar, dar si un plan de actiune. Strategia va urma sa asigure independenta justitiei si cresterea transparentei.
Tot pana in martie, urmeaza sa fie elaborata o noua strategie anticoruptie si un plan de actiune pe baza unui audit independent, care va evalua strategia dintre 2001-2004. Asa a cerut Comisia.
De asemenea, intre obligatii se numara aceea ca PNA sa combata coruptia la nivel inalt. Pana in ocombrie, PNA va trebui sa prezinte Comisiei un raport convingator, altminteri ar putea exista probleme.
La Bruxelles, declaratiile presedintelui Traian Basescu si ale Guvernului privind combaterea coruptiei si independenta justitiei au fost primite bine. Dar problemele ar putea veni din alta parte. Ministerul Justitiei a cedat magistraturii mare parte din puteri, drept urmare rezultatele nu mai depind de actiunea politica, ci de functionarea parchetelor si a completelor de judecata.
Nu in ultimul rand, alegerea in fruntea Consiliului Superior a Magistraturii a unor magistrati cu trecut controversat ridica cel putin un semn de intrebare privind eficienta viitoare acestui organism cu rol crucial in reforma Justitiei.
Probleme sunt si la Ministerul de Interne – trebuie prezentat Bruxelles-ului un plan clar pentru securizarea frontirelor si legi pentru functionarea Politiei si a Jandarmeriei.
Nu in ultimul rand, o problema care poate da batai de cap este aceea a functionarii economiei – trebuie dovedit ca Consiliul Concurentei ia decizii corecte si nu in functie de interesele unor grupuri de presiune. iulian.anghel@zf.ro