“Ne vom concentra pe crearea de active pe toate categoriile de clienți, fără a neglija nici pasivele, însă acolo vom crește mai puțin. Vrem să creștem peste piață și aceasta înseamnă să luăm clienți și de la alte bănci. Refinanțarea va fi «the name of the game».”
Pentru aceasta, ING își propune să fie competitivă prin nivelurile dobânzilor și ale comisioanelor practicate și ca atare se așteaptă la o scădere a veniturilor din aceste surse. Per total, veniturile băncii ar urma să crească în 2011 cu circa 10%.

Cât privește provizioanele, Negrițoiu spune că impactul va fi “cel mult” la același nivel ca în 2010. “Nu prevedem o creștere a costului riscului.”
Pe un orizont de timp mai lung, până în 2014, ING își reafirmă obiectivul strategic de a urca în clasament printre primele 5 bănci de pe piață. Pentru aceasta, în 2012 – 2013 ar urma să fie reluată extinderea rețelei, considerată acoperitoare la situația actuală a pieței.

Negrițoiu spune că la nivelul grupului ING nu se pune problema vreunei achiziții până când nu va fi rambursat integral împrumutul de 10 mld. euro luat în 2008 de la statul olandez pentru stabilizarea băncii. Până acum ING a răscumpărat 5 mld. euro din ajutorul primit, iar până în luna mai va plăti alte 2 mld. euro. Negrițoiu ține să precizeze că, deși a fost interpretat ca un ajutor de stat, a fost de fapt un îm­prumut pe baze comerciale, “chiar mai scump decât pe piață”. “Este o performanță extraordinară ca grupul să-și revină în 2 ani și să plătească banii în avans.”

El spune că din punctul de vedere al grupului, România este “o piață pentru viitor”, contribuția actuală la rezultatele financiare fiind “marginală”.
Și totuși, ING Bank România a înregistrat în 2010 o creștere a profitului brut cu 52%, până la 128 mil. lei, în contrast cu performanța altor competitori. “Impactul provizioanelor a fost mai mic decât în 2009, iar asta ne-a diferențiat pe piață. La retail am avut un an de vârf, vânzările au crescut foarte mult, iar la corporate n-am mai avut dosare așa grele și ne așteptăm la surprize. Chiar dacă nu suntem parte a acordului de la Viena, expunerea ING pe România a crescut”, afirmă șeful băncii.
Activele au urcat cu 9%, depășind 12 mld. lei, pe seama majorării cu 3% a soldului creditelor și cu 75% a portofoliului de titluri de stat.

La aproape cinci ani de mandat de CEO, Ne­grițoiu bifează în­de­pli­­nirea obiectivului trans­formării ING dintr-o bancă de nișă pentru corporații într-o bancă universală: retailul a adus 41% din venituri în 2010, față de 6% în 2005, în timp ce divizia corporate a rămas cu o contribuție de 45%, comparativ cu 75% în urmă cu cinci ani. “E mai greu să te descurci într-o asemenea poziție. Noi am concurat pe piața corporate cu Citi sau RBS, nu ne-am comparat cu BCR și BRD care sunt puternice pe retail. Acum e mult mai challenging să rămânem competitivi pe toate piețele și să creștem în continuare.”

Divizia companii mari și-a mărit în 2010 numărul de clienți cu 10%, spune Mihaela Bîtu, care o conduce din vara anului trecut. “Am acordat credite noi de 400 mil. euro, dar activele s-au păstrat la un nivel relativ constant din cauză că tranzacții importante din trecut au ajuns la maturitate.” Și divizia firme mijlocii, condusă de Bogdan Boteanu tot de anul trecut, și-a mărit portofoliul de clienți cu 10% și tot cu atât a crescut și soldul creditelor.

Vedeta anului a fost însă retailul, care a trecut de un milion de clienți persoane fizice, creditele au urcat cu 11%, iar depozitele cu 15%. “A fost un an foarte important pentru noi pentru că ne-am atins obiectivul declarat și a fost dovedită puterea modelului de business care a convins clienții”, spune Maria Cristina Matei, șefa diviziei retail.

Să vedem cum funcționează o poziție de director de trezorerie impusă de instanță
Florin Câțu, fost director al trezoreriei ING Bank, nu a fost demis, ci postul său a fost desființat odată cu integrarea trezoreriei în divizia commercial banking condusă de Mihaela Bîtu, a declarat Mișu Negrițoiu.
“Nu l-am demis, am o părere foarte bună despre el ca macroeconomist, dar este o problemă internă, de reorganizare. Nu mai avem poziția director de trezorerie. Poziția lui a fost restructurată, i-am oferit mai multe posibilități, dar înțeleg că nu-i convine altă poziție.”
Șeful ING a precizat că trezoreria a fost organizată în trei departamente, fiecare cu câte un șef, toți în subordinea Mihaelei Bîtu. Câțu a declarat marți că va da în judecată ING, considerându-se concediat abuziv. “Până acum nu am avut litigii pe Codul muncii. Să vedem cum funcționează o poziție de director de trezorerie impusă de instanță”, a comentat Negrițoiu.