fractalia, de Șerban Foarță (colecția Reeditări: psilocin)
Șerban Foarță (foto 1) s-a născut pe 8 iulie 1942, la Turnu Severin. Studii (primare, gimnaziale și liceale), între 1949 și 1960, în orașul natal. Studii universitare, între 1960 și 1965, la Facultatea de Litere (secția română-germană) a Universității Timișoara. Doctoratul la Universitatea Timișoara, 1978, cu o teză despre poezia lui Ion Barbu. De profesie scriitor, liber profesionist (cu mici excepții) până în 1990. Director al Teatrului Național din Timișoara (1990-1991). Profesor, între 1992 și 2005, la Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Litere, secția Jurnalism. Membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1970). Hobby-uri: pian; pictură (cu vreo patru expoziții la activ). Autor a peste 75 de cărți de versuri, eseuri, proză, articlerie și traduceri. Laureat a nu puține premii literare (între care, cel mai prestigios, Mihai Eminescu, 2005).
Casele vor uita, de Liviu G. Stan (colecția Proză contemporană: harmalină)
Liviu G. Stan (foto 2) s-a născut pe 8 martie 1987 în Brăila. Este jurnalist freelancer. A publicat interviuri, editoriale, eseuri, reportaje, cronici literare, antropologie urbană, politologie, proză în Obiectiv Cultural, Orizont, Cultura, Tiuk, Europa, Timpul, Antares, Viața Românească, Revista de suspans, Observator Cultural, Discobol, LaPunkt etc. Cărți publicate: Yima, Ed. Brumar, 2008, Sânge de pasăre pe haine, Ed. Herg Benet, 2014. La Editura frACTalia îi va apărea volumul Casele vor uita.
Adagietto, de Cătălin Pavel (colecția Poezie contemporană: DMT)
Cătălin Pavel (foto 3) este autorul romanelor Aproape a șaptea parte din lume, Humanitas, 2010 și Nicio clipă Portasar, Cartea Românească, 2015. A mai publicat trei volume de poezii: Altera Pars, ATU, 2013, Tulburarea la ființele vii, Limes, 2014 și Doi oameni într-o poză, Limes, 2015. Ca arheolog, a făcut săpături în țară și în Maroc, Franța, Germania, Anglia, Israel și în special Turcia (Milet, Gordion și, în 2005-2010, la Troia), fiind și co-autorul unui Dicționar de Mitologie Greco-Romană, Corint, 2011. A fost Chevening Fellow la University of Oxford și în prezent este cercetător post-doctoral la New Europe College în București.
Periculoasa blândețe a vieții, de Claudiu Soare (colecția Proză contemporană: harmalină)
Claudiu Soare (foto 4) s-a născut pe 24 martie 1969, la Ploiești. În 1994 obține licența în limba și literatura hindi, la Universitatea București, cu lucrarea Sânniasa Upanisad – psihologia renunțării; doi ani mai tîrziu, în 1996, își încheie studiile de indianistică la Institutul Național de Limbi și Literaturi Orientale din Paris, cu lucrarea Le réalisme mystique dans la littérature de Nagarjun. Nu va mai da curs niciodată acestei orientări spirituale. A publicat volumele de versuri Melancolia, 2013 (Tracus Arte), Neantul îndrăgostit, 2009, Jurnalul unui crocodil ratat, 2006, Frica de a trăi din nou, 2004, Metafizica Bambara, 2001, Psalmii Maimuței, 1998 (Vinea). La editura Cartea Românească îi apare în 2010 romanul fantastic Nimeni sau Fumătorul de pipă. În 2011 publică la Humanitas Singurătatea lui Adam (despre neîmplinire și alte regrete), iar în 2014 Tratament împotriva revoltei și Extaz. Jurnal ingrat. A tradus din literatura franceză texte semnate Céline, Sade, Philaret Chasles, Charles Nodier, Jean Genet, Baudelaire, Artaud, Casanova, Michel Onfray, Henri Michaux etc.
Only Connect – A passage from Modernism to Postmodernism, de Felix Nicolau (colecția Scrieri teoretice, filosofice, eseisitice: Formula lui Euler)
Felix Nicolau (foto 5) este profesor universitar la Departamentul de Limbi Străine și Comunicare al Universității Tehnice de Construcții din București. În 2003 și-a susținut teza de doctorat pe literatură comparată și este autorul a cinci cărți de poezie (Kamceatka – time IS honey, 2014), a două romane (Tandru și rece și Pe mâna femeilor) și a opt cărți de interpretare literară și teoria comunicării: Homo Imprudens (2006), Anticanonice, 2009, Codul lui Eminescu, 2010, Estetica inumană: de la Postmodernism la Facebook, 2013, Cultural Communication: Approaches to Modernity and Postmodernity, 2014, Comunicare și creativitate. Interpretarea textului contemporan, 2014 și Take the Floor. Professional Communication Theoretically Contextualized, 2014. Este membru în consiliile editoriale ale revistelor Metaliteratură și The Muse – an International Journal of Poetry. La capitolul pasiuni și interese intră teoria traducerii, teoria comunicării, literatura comparată, studiile culturale, studiile britanice și americane.
Confiscarea bestiei, de Iulia Militaru (colecția Scrieri experimentale: Cocaină)
Iulia Militaru (foto 6) a publicat mai multe cărți pentru copii și o carte teoretică despre poezie, Metaforic și metonimic: o tipologie a poeziei. În 2010, i-a apărut primul volum de poezie: Marea Pipeadă, recompensat cu premiile „Tânărul poet al anului 2010” și „Tânărul scriitor al anului 2010”, în cadrul „Galei Tinerilor Scriitori”. În 2012, împreună cu Anca Bucur (poezie) și Cristina Budar (grafică), a lansat volumul Dramadoll. Cartea face parte dintr-un proiect mai amplu, fiind rezultatul colaborării celor trei, în vederea realizării unui dialog între diferite stiluri, arte și autori. O parte a acestui proiect, lucrarea video: Imagini din ziua a opta (regia: Cristina Florentina Budar), a fost selectată în Gesamt 2012 (DISASTER 501 What happened to man?), un proiect coordonat de Lars von Trier și regizat de Jenle Hallund. Instalația a fost montată în cadrul Copenhagen Art Festival, Kunsthal Charlottenborg. Unul dintre colajele sale digitale, TECHNOVERTURE, a fost publicat în MAINTENANT, A Journal of Contemporary Dada Writing and Art (#9).