Iminenta largire a Uniunii Europene poate imbunatati situatia economica generala, desi, data fiind marimea noilor veniti, analistii sunt sceptici in privinta unui eventual boom.
Pentru membrii vechi ai Uniunii se anunta vesti bune: aderarea unor 10 noi economii, cu ritmuri dinamice, accelerate, cu rate de crestere a PIB duble fata de UE.
Cu toate aceste semne imbucuratoare, Alexandre Bourgeois de la banca Natexis, afirma ca “nu trebuie sa ne asteptam la o schimbare prea mare pentru UE”, luand in consideratie ponderea economica a celor 10 tari nou-venite”, care vor mari populatia Uniunii Europene cu 20%, dar vor adauga doar 5% la PIB-ul acesteia.
Comparativ, PIB-ul Spaniei la aderarea sa din 1986 era mai mare decat cel al celor 10 aspirante de acum la un loc: Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Ceha, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Cipru si Malta.
Pentru membrii actuali exista plusuri si minusuri. Avantajul major este deschiderea pietelor de export. Principalul dezavantaj va fi tendinta firmelor de a se orienta catre piete estice, in cautarea costurilor mai mici.
“Balanta ramane foarte usor pozitiva pentru membrii actuali”, a precizat Bourgeois. “Impactul extinderii va fi foarte slab si cu intindere mare in timp”, a mai adaugat acesta.
Comisia Europeana a dat publicitatii o prognoza a cresterii PIB-ului de 4% anul acesta, datorata noilor aderari, iar pentru anul viitor a fost inaintata o cifra de 4,2%.
Cifrele infloritoare se compara cu procentul timid de crestere de 1,7% prevazut pentru membrii actuali in 2004, care se lupta sa iasa dintr-o perioada prelungita de incetinire.
Specialistii spun ca principalii beneficiari de pe urma extinderii vor fi Germania si Austria, care au deja relatii de comert cu aceste regiuni. Se asteapta evolutii bune pentru industria alimentara si cea constructoare de masini. “Exista insa si rezultate care pot fi sub asteptari, in ce priveste acesta deschidere a comertului catre tari ex-comuniste”, a precizat analistul Patrick Artus.
Aspectul negativ pentru membrii existenti ai Uniunii il reprezinta semnele conform carora fluxul companiilor catre est “s-a accelerat si a dus la reducerea productiei industriale in interiorul Uniunii Europene”, dupa cum a explicat Artus.
Oamenii de afaceri sunt vizibil atrasi de tarile din aceste regiuni, cum ar fi Republica Ceha sau Ungaria, din cauza practicarii unei politici “agresive” de reducere a fiscalitatii. Nici forta de munca nu este mai optimista: muncitorii din vest se tem atat de fluxul crescand de slujbe catre est, cat si de miscarea de forta de munca ieftina catre vest.
Anne Baudu, analist la Credit Agricole, afirma ca acest risc este, totusi, scazut, pentru ca marile companii au putut intra in aceste tari de multi ani incoace.
Germanii sunt rugati sa isi cheltuie banii
Productia industriala a Germaniei a scazut in mod neasteptat
an februarie, iar exporturile au inregistrat primul declin din luna octombrie a anului trecut, informeaza Bloomberg. Rata somajului a crescut la 10,4% in martie, PIB-ul nu a crescut cu mai mult de 1% in ultimii trei ani, iar vanzarile par sa scada in acest an.
Revenirea dupa recesiune a fost impiedicata de reticenta manifestata de catre consumatori in a-si cheltui banii. Cancelarul Gerhard Schroeder a redus impozitul pe venit cu 15 miliarde de euro spre a incuraja consumul. Desi exista si semne pozitive, revenirea nu va fi nicidecum spectaculoasa, sunt de parere analistii.
Oficiali ai BCE afirma ca o revenire economica in zona euro nu va avea loc fara un suport adecvat din partea consumatorilor. Otmar Issing, economistul sef al BCE, a declarat pentru Stuttgarter Zeitung ca “nu este vorba despre o efervescenta a cheltuielilor, ci ar fi suficienta o crestere a consumului pe masura veniturilor reale”.
Intrebat despre scaderea ratei de schimb a monedei euro pentru a incuraja exporturile, Issing a afirmat ca o depreciere artificiala a monedei proprii nu este o solutie la problemele pe termen lung, iar rata actuala a dobanzii “este mai mica ca niciodata”.