O nouă formulă de vânzare situată între comerțul electronic și cel tradițional începe să se dezvolte ca reacție la relativul declin înregistrat de hipermarketuri, potrivit Les Echos.

Principiul este unul simplu: clientul comandă pe internet și merge să-și ridice produsele. Odată ce-și parchează automobilul, clientul nu este nevoit să coboare, pentru că un angajat al punctului de livrare depune produsele comandate în portbagajul mașinii. Este un nou serviciu inspirat de McDonald’s Drive.

În Franța Auchan a fost primul care a testat conceptul. Auchan Drive a început în 2006, însă astăzi Systeme U se laudă cu cea mai mare rețea de 230 de unități. Totuși, potrivit specialiștilor, Leclerc dispune de cel mai mare potențial.

În februarie directorii grupului numărau 65 de unități pentru o cifră de afaceri de 179 de milioane de euro și anticipau că vor depăși nivelul de un miliard de euro în 2015, cu 400 de unități. Cei de la U generează “cu mult” peste 100 de milioane de euro.

Auchan operează 31 unități Auchan Drive și 28 Chronodrive, entități care nu au un magazin și care sunt administrate de o structură juridică independentă.

Fără a dezvălui cifre, Xavier de Mezerac, director financiar al grupului, a admis că această nouă formă de comerț a reprezentat “un factor esențial al creșterii Auchan France” în 2010.

Carrefour este încă în faza de teste. Conform unor surse, formula ar putea reprezenta 4,5% din vânzările alimentare ale hipermarketurilor.

Luând în calcul mai multe date, cifra de afaceri a unui punct de livrare oscilează între 7 și 12 milioane de euro pe an. Potrivit companiei de consultanță Kurt Salmon, care se pregătește să publice un studiu pe acest subiect, noul concept reprezintă unul din noile motoare de creștere a distribuției alimentare. “Nu reprezintă decât 0,5% din comerțul alimentar francez, însă contribuie deja, în cazul Leclerc, cu 7% la creșterea înregistrată în 2010”, estimează Gregory Boulanger, consultant.

Cifra de afaceri generată de acest mod de comerț a crescut de la 350 de milioane de euro în 2009 la peste 500 de milioane de euro în 2010 și ar putea atinge peste 2 miliarde în 2015. Conceptul va reprezenta 15% din creșterea anuală a pieței alimentare.

Pentru distribuitori, punctele de livrare constituie un vector de dezvoltare cu atât mai interesant, cu cât acestea nu sunt supuse autorizărilor de urbanism comercial, în cazul unităților create de la zero, care sunt simple antrepozite în care nu pătrund clienții.

Noul concept prezintă un alt avantaj în opinia lui Gregory Boulanger: “Amortizarea investiției se face în cinci sau șase ani, comparativ cu zece ani pentru un magazin tradițional.”

În timp, specialiștii nu exclud încheierea de parteneriate cu alte mărci care să permită livrarea de comenzi și din alte sectoare decât cel alimentar.