Guvernul a transmis Parlamentului, de această dată sub forma unui proiect de lege, noul Cod al insolvenței, care nu mai prevede că procedura va fi aplicată și dosarelor de insolvență deja deschise și care nici nu mai include un paragraf distinct legat de insolvența în audio-vizual.
Principalele aspecte semnalate ca problematice de către mediul de afaceri au rămas valabile în noua variantă a Codului insolvenței propusă de guvern. Astfel, companiile intrate în insolvență vor avea la dispoziție un an pentru reorganizare, iar planul de reorganizare va trebui aprobat de minimum 50% dintre creditori.
Perioada de un an propusă de autorități pentru reorganizare este considerată prea scurtă de specialiștii insolvenței și de mediul de afaceri, unele voci susținând chiar eliminarea completă a perioadei fixe stabilite pentru reorganizare.
„Dacă debitorul reușește să convingă că va produce mai mulți bani pentru creditori decât dacă ar vinde toate activele, atunci se merge pe reorganizare“, a declarat pentru ZF Ioan Dumitrașcu, partener al casei de avocatură PeliFilip, adăugând că „realitatea ultimilor ani este că societățile apucă să se reorganizeze în anii doi și trei, nu în primul an de reorganizare, pentru că deja are probleme economice.“
În plus, legat de majorarea de la 30% la 50% a procentului de creditori care aprobă planul de reorganizare a unei societăți aflate în insolvență, specialiștii sunt de părere că acesta este un procent prea mare în situațiile în care la masa credală se află zeci sau poate chiar sute de creditori.Proiectul de lege a fost înaintat Parlamentului în procedură de urgență, după ce, în luna octombrie, Curtea Constituțională (CC) a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de Avocatul Poporului referitoare la ordonanța de urgență a guvernului privind insolvența și a constatat totodată că întreg actul normativ este neconstituțional.
Proiectul propus de guvern prevede acum că noile reguli de insolvență vor fi aplicate procedurilor începute după intrarea în vigoare a legii și nu mai conține un paragraf distinct legat de audio-vizual.
Celelalte reguli sunt păstrate din ordonanța de urgență inițiată în octombrie.
Inițial, guvernul a promovat Codul insolvenței printr-o ordonanță de urgență, hotărând că noile prevederi vor fi aplicate din 25 octombrie inclusiv procedurilor de prevenire a insolvenței și de insolvență aflate în derulare.
Aceeași ordonanță includea un paragraf distinct legat de domeniul audio-vizualului și care prevedea că, în cazul în care activitatea debitorului se află sub incidența prevederilor legii audiovizualului, ca urmare a deschiderii procedurii și până la data confirmării planului de reorganizare, se suspendă licența audiovizuală cu începere de la data primirii comunicării de către Consiliul Național al Audiovizualului.
Aceste două prevederi au fost însă contestate de Avocatul Poporului, iar judecătorii CC au admis excepția de neconstituționalitate și, mai mult, au constatat că întreaga ordonanță este neconstituțională, guvernul fiind astfel obligat să propună un nou proiect, promovat acum ca lege, nu ca ordonanță de urgență.
Decizia Curții Constituționale a fost criticată de premierul Victor Ponta, care a acuzat instituția că sprijină evaziunea fiscală și nu lasă guvernul să combată acest fenomen, el afirmând despre actuala lege a insolvenței că încurajează companiile să nu plătească taxele.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 03.12.2013