Noua lege a parteneriatului public-privat (PPP), aprobată miercuri de Parlament, elimină organizarea licitațiilor din procesul de realizarea a contractelor cu investitori privați, urmând ca cel care câștigă să fie desemnat în urma unor negocieri directe, chiar dacă este un singur ofertant.

Inițiatorii legii susțin însă că prin noua lege va fi mai simplă de aplicat de către autoritățile publice, pentru că vor deveni asociate în cadrul unei companii nou înființate cu investitorii privați, în timp ce avocații specializați spun că legea poate duce totuși la abuzuri în atribuirea unor astfel de contracte prin acordarea diferitelor autorități publice o putere decizională mai mare.
Decizia de schimbare a legii a fost luată după ce proiectul de realizare a autostrăzii Comarnic-Brașov (55 km) în sistem PPP a eșuat, dar și din cauza implementării greoaie a actualei legi.
Până în prezent contractele de concesiune și cele PPP erau reglementate prin OUG 34/2006, care va continua să funcționeze în paralel. Astfel, prin OUG 34 vor putea fi derulate concesiunile în care investitorul privat plătește o anumită redevență sau chirie într-un interval de timp stabilit către autoritatea publică.
“Actuala lege le va da autorităților locale o alternativă la OUG 34, care era foarte complicată de pus în aplicare și încearcă să diferențieze proiectele PPP de celelalte contracte inițiate de entitățile publice. Practic va fi un nou mecanism prin care autoritatea publică și investitorul privat vor deveni asociați într-o societate comercială prin care se va derula investiția. Autoritatea locală va aduce capital în natură – terenuri, utilități, în timp ce partenerul privat va veni cu finanțarea și operarea proiectului pe o perioadă determinată”, afirmă Sorin Fodoreanu, senator PDL, unul dintre inițiatorii legii. Pregătirile pentru proiectul de lege au fost începute în noiembrie anul trecut și a fost inspirat din modelul irlandez de PPP.
Legea a fost votată aproape în unanimitate de către Parlament, fiind un singur vot împotrivă.

Care sunt etapele de pregătire

În noua lege, după inițierea proiectului PPP prin publicarea anunțului de intenție de către partenerul public se va face analiza și selecția preliminară a unor investitori privați, cu care ulterior se va începe etapa de negociere a clauzelor contractuale, inclusiv valoarea investiției și perioada de derulare a contractului de parteneriat public-privat. Autoritatea publică este obligată să publice anunțul de intenție a unui proiect de parteneriat PPP în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP).
Alin Buftea, coordonatorul grupului de real estate din cadrul DLA Piper Romania, afirmă că deși proiectul de lege nu prevede procedura licitației pentru atribuirea contractelor, asigură transparența și integritatea procedurii, prin faptul că se va face o selecție preliminară a ofertanților pe baza unor criterii de evaluare și grile de punctaj. “Intenția legiuitorului de a asigura astfel accelerarea realizării investițiilor de tipul parteneriatului public-privat, deși laudabilă în principiu, poate duce totuși la o serie de abuzuri în atribuirea unor astfel de contracte prin acordarea diferitelor autorități publice a unei largi puteri decizionale pentru o serie de aspecte esențiale ale procedurii de atribuire”, spune Buftea.
El susține că dacă nu va exista o modalitate eficientă și transparență de control a legalității procedurilor necesare atribuirii contractelor PPP ce se va stabili prin Normele metodologice de aplicare a Legii, se vor întreține suspiciunile și se vor alimenta diversele scenarii deja prezente în cadrul procedurilor defipte de OUG 34/2006.
Ideea este susținută și de avocatul Francisc Peli, partener al casei de avocatură PeliFilip, care a consiliat consorțiul francezo-elen Vinci-Aktor, care a renunțat la construcția autostrăzii Comarnic-Brașov. “Întrebarea la care trebuia să se răspundă este: cum reacționează și cum iau decizii cei din mediul public în fața unor propuneri de natură comercială în legatură cu un proiect înaintat de potențialii parteneri privați participanți la o astfel de procedură. Deși în aparență legea pare să dea mai mult loc de manevră partenerului public, efectul practic s-ar putea să fie contrar: lipsa de entuziasm în a iniția sau a duce până la capăt astfel de proceduri”, spune Peli.
O altă problemă ridicată de avocați este cum vor funcționa în paralel cele două legi care reglementează proiectele PPP și cele în concesiune. “Va trebui analizat în detaliu maniera în care OUG 34/2006 și noua lege privind PPP-urile se vor suprapune/coordona. Se impune și evaluarea riscului ca împotriva României să fie declanșată o procedură de infringement în măsura în care noua lege privind PPP-urile contravine directivelor europene în materie de contracte de achiziții publice și concesiuni transpuse de OUG 34/2006”, spune Matei Florea, partener al firmei Schoenherr și Asociații.

În cât timp trebuie să fie semnat contractul

Potrivit noii legi, etapele de pregătire a contractelor înainte de semnare trebuie finalizate în maximum 50 de zile. “În etapa de selecție, investitorii privați trebuie să prezinte scrisori de garanție bancară că dipsun de fondurile necesare pentru realizarea proiectului, că au experiență în derularea de contracte PPP, iar abia ulterior după ce va fi selectat un câștigător vor fi aduse studiile detaliate”, spune Fodoreanu.
Avocații de la DLA Piper susțin că în măsura în care sunt respectate, “termenele energice” stabilite prin noua lege pot să asigure celeritatea realizării procedurii de atribuire și implementarea proiectelor. “Totuși, în lipsa unor sancțiuni ferme pentru încălcarea acestor termene, legea nu garantează nici respectarea termenelor legale și nici încheierea procedurii de atribuire într-o perioadă rezonabilă de timp”, spune Buftea.

Document atașat