Noua lege a parteneriatului public-privat
(PPP), aprobată miercuri de Parlament, elimină
organizarea licitațiilor din procesul de realizarea a contractelor
cu investitori privați, urmând ca cel care câștigă să fie desemnat
în urma unor negocieri directe, chiar dacă este un singur
ofertant.
Inițiatorii legii susțin însă că prin noua lege va fi mai simplă de
aplicat de către autoritățile publice, pentru că vor deveni
asociate în cadrul unei companii nou înființate cu investitorii
privați, în timp ce avocații specializați spun că legea poate duce
totuși la abuzuri în atribuirea unor astfel de contracte prin
acordarea diferitelor autorități publice o putere decizională mai
mare.
Decizia de schimbare a legii a fost luată după ce proiectul de
realizare a autostrăzii Comarnic-Brașov (55 km) în sistem PPP a
eșuat, dar și din cauza implementării greoaie a actualei
legi.
Până în prezent contractele de concesiune și cele PPP erau
reglementate prin OUG 34/2006, care va continua să funcționeze în
paralel. Astfel, prin OUG 34 vor putea fi derulate concesiunile în
care investitorul privat plătește o anumită redevență sau chirie
într-un interval de timp stabilit către autoritatea publică.
“Actuala lege le va da autorităților locale o alternativă la OUG
34, care era foarte complicată de pus în aplicare și încearcă să
diferențieze proiectele PPP de celelalte contracte inițiate de
entitățile publice. Practic va fi un nou mecanism prin care
autoritatea publică și investitorul privat vor deveni asociați
într-o societate comercială prin care se va derula investiția.
Autoritatea locală va aduce capital în natură – terenuri,
utilități, în timp ce partenerul privat va veni cu finanțarea și
operarea proiectului pe o perioadă determinată”, afirmă Sorin
Fodoreanu, senator PDL, unul dintre inițiatorii legii. Pregătirile
pentru proiectul de lege au fost începute în noiembrie anul trecut
și a fost inspirat din modelul irlandez de PPP.
Legea a fost votată aproape în unanimitate de către Parlament,
fiind un singur vot împotrivă.
Care sunt etapele de pregătire
În noua lege, după inițierea proiectului PPP prin publicarea
anunțului de intenție de către partenerul public se va face analiza
și selecția preliminară a unor investitori privați, cu care
ulterior se va începe etapa de negociere a clauzelor contractuale,
inclusiv valoarea investiției și perioada de derulare a
contractului de parteneriat public-privat. Autoritatea publică este
obligată să publice anunțul de intenție a unui proiect de
parteneriat PPP în Sistemul Electronic de Achiziții Publice
(SEAP).
Alin Buftea, coordonatorul grupului de real estate din cadrul DLA
Piper Romania, afirmă că deși proiectul de lege nu prevede
procedura licitației pentru atribuirea contractelor, asigură
transparența și integritatea procedurii, prin faptul că se va face
o selecție preliminară a ofertanților pe baza unor criterii de
evaluare și grile de punctaj. “Intenția legiuitorului de a asigura
astfel accelerarea realizării investițiilor de tipul
parteneriatului public-privat, deși laudabilă în principiu, poate
duce totuși la o serie de abuzuri în atribuirea unor astfel de
contracte prin acordarea diferitelor autorități publice a unei
largi puteri decizionale pentru o serie de aspecte esențiale ale
procedurii de atribuire”, spune Buftea.
El susține că dacă nu va exista o modalitate eficientă și
transparență de control a legalității procedurilor necesare
atribuirii contractelor PPP ce se va stabili prin Normele
metodologice de aplicare a Legii, se vor întreține suspiciunile și
se vor alimenta diversele scenarii deja prezente în cadrul
procedurilor defipte de OUG 34/2006.
Ideea este susținută și de avocatul Francisc Peli, partener al
casei de avocatură PeliFilip, care a consiliat consorțiul
francezo-elen Vinci-Aktor, care a renunțat la construcția
autostrăzii Comarnic-Brașov. “Întrebarea la care trebuia să se
răspundă este: cum reacționează și cum iau decizii cei din mediul
public în fața unor propuneri de natură comercială în legatură cu
un proiect înaintat de potențialii parteneri privați participanți
la o astfel de procedură. Deși în aparență legea pare să dea mai
mult loc de manevră partenerului public, efectul practic s-ar putea
să fie contrar: lipsa de entuziasm în a iniția sau a duce până la
capăt astfel de proceduri”, spune Peli.
O altă problemă ridicată de avocați este cum vor funcționa în
paralel cele două legi care reglementează proiectele PPP și cele în
concesiune. “Va trebui analizat în detaliu maniera în care OUG
34/2006 și noua lege privind PPP-urile se vor suprapune/coordona.
Se impune și evaluarea riscului ca împotriva României să fie
declanșată o procedură de infringement în măsura în care noua lege
privind PPP-urile contravine directivelor europene în materie de
contracte de achiziții publice și concesiuni transpuse de OUG
34/2006”, spune Matei Florea, partener al firmei Schoenherr și
Asociații.
În cât timp trebuie să fie semnat contractul
Potrivit noii legi, etapele de pregătire a contractelor înainte
de semnare trebuie finalizate în maximum 50 de zile. “În etapa de
selecție, investitorii privați trebuie să prezinte scrisori de
garanție bancară că dipsun de fondurile necesare pentru realizarea
proiectului, că au experiență în derularea de contracte PPP, iar
abia ulterior după ce va fi selectat un câștigător vor fi aduse
studiile detaliate”, spune Fodoreanu.
Avocații de la DLA Piper susțin că în măsura în care sunt
respectate, “termenele energice” stabilite prin noua lege pot să
asigure celeritatea realizării procedurii de atribuire și
implementarea proiectelor. “Totuși, în lipsa unor sancțiuni ferme
pentru încălcarea acestor termene, legea nu garantează nici
respectarea termenelor legale și nici încheierea procedurii de
atribuire într-o perioadă rezonabilă de timp”, spune Buftea.