RBS România, filiala locală a grupului Royal Bank of Scotland,
naționalizat anul trecut de guvernul britanic pe fondul pierderilor
masive, se va orienta din nou cu precădere spre zona serviciilor
pentru clienții corporate, în timp ce ponderea operațiunilor de
retail va fi redusă, spune Johan Gabriels, care a preluat la
sfârșitul anului trecut conducerea operațiunilor.
Grupul britanic a intrat pe piața românească în 2008, preluând în
urma unei tranzacții internaționale filiala olandezilor de la ABN
Amro, înființată încă din 1995, care își construise o poziție
foarte puternică pe segmentul de corporate.
“Vom crește bilanțul pe partea de corporate. Avem deal-uri în
lucru, care vor începe să se concretizeze în perioada următoare.
Semestrul al doilea va fi mai bun decât prima jumătate a anului”, a
spus Gabriels la un eveniment organizat cu ocazia a 15 ani de
prezență a băncii pe piața locală.
Belgianul Gabriels a fost adus la conducerea operațiunilor RBS
România în toamna trecută, după ce grupul RBS a renunțat la
planurile de vânzare a filialei locale, în lipsa unor cumpărători
care să ofere un preț acceptabil. El spune acum că rolul său este
să implementeze o nouă strategie de creștere pe mai mulți ani, care
să urce valoarea băncii cu 30%.
Gabriels admite însă că până în decembrie nu va reuși să recupereze
scăderea bilanțului din primele șase luni, activele fiind în iunie
cu 15% sub nivelul din vara anului trecut. RBS România a transferat
către grup credite de 250 de milioane de euro. Astfel, banca mai
are în portofoliul local credite de 500 de milioane de euro pe zona
corporate și de 600 de milioane de euro pe retail. Grupul RBS
raportase la Londra o expunere pe credite în România de 832 de
milioane de euro în zona corporate și 544 de milioane de euro pe
retail pentru sfârșitul lunii iunie. “Vom reduce portofoliul de
credite de consum. Nu mai vreau astfel de credite”, spune Gabriels.
Practic, produsele de retail vor fi oferite doar “la pachet” cu
soluțiile de finanțare pentru companii, respectiv banca va încerca
să atragă managerii în segmentul serviciilor VIP, iar pentru
angajați va veni cu conturi de salarii și credite. Vânzările
directe de credite către clientelă vor fi limitate, iar finanțările
vor fi oferite aproape exclusiv cu garanții imobiliare. Într-un
interviu acordat ZF la începutul mandatului, Gabriels spunea că
intenționează să schimbe modelul de distribuție pe retail,
renunțând la forța mobilă de vânzări (utilizată de la lansarea
operațiunilor de retail în 2004), pentru a se concentra pe servicii
tranzacționale, oferite pe baza plaformei de internet banking.
Banca operează însă o rețea de sucursală restrânsă, de 31 de
unități, dintre care trei sunt dedicate clienților VIP. Până la
sfârșitul anului banca își va reloca sediul central, urmând să
plece din Piața Montreal din Capitală într-o clădire nou construită
pe bulevardul Barbu Văcărescu.
Întreaga finanțare este asigurată local
Gabriels spune că banca și-a majorat baza de depozite, întrucât se
pregătește pentru o creștere pe creditare, iar politica este de
a-și asigura finanțarea independent de grup. “Banking-ul a
redevenit foarte simplu. Luăm fonduri cu 3% pe an (la euro – n.
red.) și îi dăm mai departe”, spune Gabriels. El afirmă că grupul
ar fi însă gata oricând să vină cu finanțări dacă “apare mâine un
deal bun de 500 de milioane de euro”. Totuși, dependența de
finanțarea locală pune RBS în poziția de a evita creditele pe
termen lung, mergând către companii cu finanțări pe cel mult 5 ani,
pentru a nu avea un risc prea mare din cauza dezechilibrării pe
maturități între depozitele atrase și împrumuturile acordate.
Companiile de stat sunt greu de finanțat prin
credite
Companiile de stat, care au cereri pentru finanțări de volume
importante și pe termen lung, ar trebui să ia în considerare și
alternativa împrumuturilor prin obligațiuni, nu doar prin credite
bancare, care sunt dificil de structurat într-o astfel de perioadă,
spune Adina Enescu, director pentru instituții financiare și
sectorul public al RBS Bank. “Ne-am dori ca multe dintre companiile
de stat să se gândească la a accesa piața bondurilor în locul
finanțărilor bancare”, spune Enescu. Ea afirmă că în prezent se
“lucrează” în piață la mai multe proiecte de acest tip, însă
finalizarea lor este îngreunată de ezitările clienților. În funcție
de profilul companiei, costul finanțării prin vânzările de
obligațiuni poate deveni “foarte bun”, apreciază Enescu.