Guvernul și BNR au cerut FMI ca actualul acord de finanțare aprobat la sfârșitul lunii martie să fie de tip stand-by, la fel cu cel semnat în 2009, singura deosebire fiind “intenția” autorităților de a nu mai apela efectiv la fonduri.
Formula folosită în scrisoarea de intenție lasă loc autorităților să tragă efectiv bani de la FMI și CE, întorcând astfel așteptările create până acum privind renunțarea la “spirala îndatorării”, respectiv la alternativa rambursării datoriilor la finanțatorii externi contractând alte datorii de la ei.După doi ani de ajustări dramatice, concretizate în disponibilizări, tăierea salariilor bugetarilor cu 25% și majorarea TVA, România încă nu îndrăznește să aplice pentru programe de tip “linie de credit flexibilă” sau “linie de credit preventivă”. Linia de finanțare flexibilă a fost creată de FMI special pentru țările care nu înregistrează dezechilibre macroeconomice mari, dar au nevoie de o protecție împotriva efectelor crizei financiare globale. Polonia a fost a doua țară care a apelat la linia de creditare flexibilă a FMI, după Mexic.
În cazul creditelor de urgență acordate de FMI unor țări precum România, Ungaria și Ucraina, instituția a solicitat îndeplinirea unor criterii stricte, precum reducerea deficitului bugetar și a dezechilibrelor externe. Autoritățile și FMI nu exclud continuarea recesiunii și în acest an, prognozând o scădere de 0,5% în 2011, în scenariul pesimist. România mai are experiența unui acord stand-by preventiv, încheiat în iunie 2004. Atunci programul nu a fost finalizat, fiind încheiată doar prima evaluare.