Acesta este cel mai important indicator statistic care măsoară impactul pe care l-a avut reforma legislației muncii în piața forței de muncă într-un an, datele fiind făcute publice pentru prima dată în cadrul unei dezbateri pe tema bilanțului Codului muncii după un an.

Fostul premier Emil Boc prezenta noul Cod al muncii drept un proiect de succes, având în vedere că s-au încheiat peste 500.000 de noi contracte de muncă în două luni de la intrarea în vigoare a legii.

“În ultimele două luni, din mai până în prezent, au fost încheiate peste 500.000 de contracte de muncă. Este o consecință a faptului că modificarea legislației muncii a avut un impact favorabil pe linia forței de muncă”, spunea Emil Boc pe 28 mai 2011. ZF a scris la acea vreme că numărul de contracte de muncă nou încheiate nu reprezintă numărul de joburi noi, ci că trebuie făcută corelația cu numărul de contracte de muncă încetate în aceeași perioadă.

În realitate însă, în prezent sunt cu 850.000 de contracte de muncă mai puține decât în urmă cu un an: dacă la finele lunii mai 2011 erau 6,37 mil. de contracte de muncă active, în aceeași perioadă a anului 2012 erau doar 5,51 milioane. Datele au fost extrase din două versiuni diferite ale Revisal, cea mai nouă versiune fiind implementată în octombrie anul trecut. Emil Boc nu a putut fi contactat pentru explicații până la închiderea ediției.

Specialiștii spun că obiectivele propuse de Ministerul Muncii înainte de adoptarea noii legislații au fost parțial atinse, conducând la un semieșec al proiectului. De cealaltă parte, inițiatorii și promotorii proiectului spun că scăderea numărului de salariați nu are nicio legătură cu noul Cod al muncii.

“Această scădere a numărului de salariați și a numărului de contracte de muncă nu are nicio legătură cu Codul muncii, ci cu criza, cu scăderea afacerilor companiilor care s-au văzut nevoite să facă restructurări. Noul Cod al muncii a oferit flexibilitate la angajări, însă nu a fost business care să ducă la crearea de noi locuri de muncă. Situația economică a fost foarte grea și anul trecut și este și anul acesta și nu a permis crearea de noi locuri de muncă”, a spus Alexandrina Gătej, cea care a fost președinte al Consiliului Director al Camerei de Comerț Americane în România (AmCham) anul trecut. AmCham, alături de Consiliul Investitorilor Străini, au fost organizațiile care au elaborat un proiect de modificare a legislației muncii, iar măsurile propuse de acestea au fost preluate în mare parte în Codul muncii adoptat de guvern. Totuși, economia a crescut cu 2,5% anul trecut.

O mare parte din angajatorii care foloseau munca la negru au preferat să încheie contracte de muncă pentru că noua legislație pedepsea cu închisoarea firmele care foloseau mai mult de 5 angajați fără forme legale.

“Însă unii au încheiat contracte cu timp parțial de lucru, de 1- 2 ore, angajații continuând să lucreze tot câte opt ore. Cam 25.000 de contracte noi tot s-au încheiat ca urmare a sancțiunilor aplicate pentru munca la negru. Ar fi trebuit să ne confruntăm cu un boom de noi locuri de muncă, însă această creștere este nesemnificativă din punctul meu de vedere”, a spus avocatul specializat în dreptul muncii Răzvan Vasiliu, partener în cadrul casei de avocatură Gîlcă&Vasiliu, în cadrul dezbaterii “Un an de la modificările Codului muncii. Bilanț”, organizată de Clubul de Drept Social – Costel Gîlcă.

Larisa Popp, directorul pe relații de muncă în cadrul Inspecției Muncii, a spus că au existat și creșteri ale acestui indicator în ultimul an.

“O evaluare reală a impactului pe care l-a avut Codul muncii în ceea ce privește numărul de salariați și numărul de contracte este greu de făcut după un an de zile. Rolul nostru este acela de a controla aplicarea legii, iar controalele intensificate și frica de sanc­țiuni i-au determinat pe unii angajatori să treacă în legalitate”, a spus Larisa Papp.

Într-adevăr, sancțiunile aplicate anul trecut de Inspecția Muncii au fost în cuantum de 24 de milioane de euro, valoare mai mult decât dublă față de 2010, însă acest lucru s-a datorat și majorării nivelului amenzilor.

Eliminarea birocrației și modificarea regimului de muncă temporară ar fi dus la crearea a 90.000 de locuri de muncă nou create pe termen scurt, acesta era calculul făcut de investitorii străini care au propus modficările noii legislații.

“Și America are ca obiectiv crearea de joburi, dar dacă nu este consum, creștere economică, investiții străine, degeaba ai legislație bună. În continuare operatorii economici sunt îngrijorați de faptul că se discută de o nouă modificare a Codului muncii, care să permită revenirea unor prevederi nebazate pe performanță. În perioade de criză, ca angajator, nu-ți poți permite să ții în companie angajații neperformanți, pentru că aduc scădere businessului”, a mai spus Gătej.

Însă angajatorii tot nu sunt mulțumiți de actualele prevederi ale legislației, deși aceasta a flexibilizat atât procesul de angajare, cât și cel de concediere. “Am fost total dezamăgiți când s-a adoptat Legea 40 (Codul muncii- n. red.), pentru că au fost două luni de negocieri și nu ni s-a luat în considerare nicio propunere. Totuși, un efect pozitiv al noii legi a fost că a crescut numărul de contracte pe perioadă determinată și că se sancționează penal munca la negru, cu această prevedere fiind de acord și companiile”, a spus Mihai Ivașcu, secretar general al confederației patronale CONPIROM.

Pe de altă parte, specialiștii avertizează că nu trebuie luat în considerare doar numărul de contracte de muncă sau al salariaților atunci când se măsoară impactul noii legislații.

“Codul muncii nu este o lege doar a contractului individual de muncă. Imaginea asupra pieței muncii este ușor deformată: nu numai salariații reprezintă populația ocupată, pentru că lor li se adaugă cei care lucrează pe drepturi de autor, PFA, convenții civile și este discutabilă cantonarea doar pe observarea salariaților. Existența acestor tipuri de contracte arată că flexibilizarea pieței a luat-o înaintea adoptării Codului muncii”, a spus Gabriel Uluitu, avocat fondator al casei de avocatură Uluitu, Danciu& Asociații.