Până în prezent, în „Biblioteca Polirom”, colecție coordonată de Bogdan-Alexandru Stănescu, au fost publicate cca 1.000 de titluri, cu patru milioane de volume tipărite, și 20 de serii de autor. Iată și câteva dintre ultimele titluri.
Ngũgĩ wa Thiong’o – Râul care ne desparte
Traducere din limba engleză și note de Mihaela Negrilă. Un roman al nevoii de speranță, al renașterii culturii africane. Pe malurile unui râu sălășluiesc două comunități Kikuyu, ce trăiesc după legile tradiției, mânate de credințe ale căror rădăcini puțini și le mai amintesc. Misionarii creștini veniți în zonă încearcă din răsputeri să scoată în afara legii ritualul circumciziei femeilor, dar în același timp creează disensiuni în rândurile celor două comunități. Localnicii sunt împărțiți în cei care cred în educația creștină, cu binefacerile și oportunitățile ei, și cei care speră că tradițiile poporului lor îi vor îndrepta către o soartă mai bună.
Ngũgĩ wa Thiong’o s-a născut în Limuru, Kenya, în 1938. Studiile superioare și le-a definitivat la Universitatea Makerere și la Universitatea din Leeds. În prezent este profesor la New York University.
Martha Bibescu – Papagalul verde
Traducere din limba franceză de Constantin Popescu. Unul dintre romanele celebre ale prințesei Martha Bibescu, e povestea unei fetițe care, trăind într-o casă lipsită de iubire, se îndrăgostește pentru totdeauna de o pasăre. E o dragoste care se împlinește prea tîrziu, așa cum prea tîrziu se întîmplă toate în viața ei, umbrită de amintirea unui frate dispărut și de „păcatul cel mare“ al părinților. Și, cînd tot ce ți se întîmplă e pus sub semnul unei voințe vechi, venite din străbuni, doar o iubire mare te mai vindecă. Asta dacă nu e și ea parte din blestemul strămoșesc…
Martha Bibescu (1886-1973) este una dintre cele mai importante figuri ale perioadei interbelice românești. De aceeași autoare, la Polirom: Catherine-Paris
Margaret Mazzantini – Marea, dimineața
Traducere din limba italiană și note de Gabriela Lungu. Farid trăiește într-una din ultimele oaze din Sahara. Lumea lui este deșertul fără sfîrșit, locul fierbinte al nașterii și al fericirii, locul împlinirii și al păcii. Această pace va fi însă sfîșiată de un zgomot la început insinuant, apoi din ce în ce mai puternic, care se apropie încet, ca un animal de pradă, chiar din inima deșertului: războiul. Jamila, mama văduvă, nu are altă cale decît să-și ia copilul și să fugă. Unde însă? Spre mare, spre celălalt deșert. Dincolo, de cealaltă parte a întinderii de apă, Vito, care-și trăiește copilăria în Sicilia, asistă la sosirea valurilor de refugiați.
Margaret Mazzantini s-a născut în 1961, la Dublin. Își petrece copilăria și adolescența în diverse țări europene, mai ales în Spania, pînă cînd familia se stabilește definitiv în Italia. De aceeași autoare, la Polirom: Nu te mișca, Venit pe lume, Nimeni nu se salvează singur.
Arturo Pérez-Reverte – Tangoul Vechii Gărzi
Traducere din limba spaniolă și note de Dan Munteanu Colán. Max Costa are șaizeci și patru de ani și este șoferul unui doctor elvețian înstărit, ce trăiește pe coasta Mediteranei, în Sorrento, în liniștiții ani 1960. Într-o zi, Max vede pe stradă o doamnă elegantă, mai în vîrstă, care i se pare cunoscută. Din acest moment, trecutul năvălește peste bătrînul șofer, care în perioada interbelică fusese un rafinat și viclean dansator monden în saloanele de lux ale înaltei societăți.
Arturo Pérez-Reverte s-a născut în 1951 în Spania, la Cartagena. Din 2003 este membru al Academiei Regale Spaniole.
De acelasi autor, la Polirom: Husarul, Maestrul de scrimă, Tabloul flamand, Clubul Dumas, Conspirația din Sevilla, Harta sferică, Regina Sudului, Pictor de război, Căpitanul Alatriste, În numele sîngelui nespurcat, Soarele de la Breda.
În pregătire: Jurnale, John Fowles; Kartografie, Kamila Shamsie; Expo 58, Jonathan Coe; Prințesa Bari, Hwang Sok-yong; Frumoasele ruine, Jess Walter