Editurile noastre publică sute de cărți în fiecare lună, o enormă producție de carte, care copleșește de-a dreptul cititorul intrat într-o librărie. Prin rubricile diverse ale “Ziarului de duminică”, având ca subiect cartea, ne-am propus să fim un ghid pentru cel care dorește să se informeze, încât, atunci când ajunge într-o librărie, să se poată orienta mai ușor. La “Cartea de literatură” sunt semnalate cărți aflate deja pe rafturi, între care facem, firește, o selecție. La fel se întâmplă cu cartea de istorie, de știință, de economie, de artă. Le sunt destinate cronici cărților asupra cărora merită să ne oprim mai mult, din diverse motive, explicate alte ori pe larg de cei doi cronicari literari ai ziarului. Atenție aparte mai primesc colecțiile. Asupra unui titlu tradus ne oprim pe îndelete în fiecare număr. Din noianul de volume în curs de apariție sau în pregătire alegem câte unul pe care îl prezentăm printr-un fragment, sperăm incitant, la rubrica “Avanpremieră”. În sfârșit, în cadrul rubricii de față, am invitat editurile să ne semnaleze câte o carte aflată în pregătire, să ne prezinte, pe scurt, de ce merită acea carte să apară, să fie cumpărată și citită.
Salman Rushdie – Joseph Anton: Memorii. Colecția Biblioteca Polirom. Traducere din limba engleză și note de Dana Crăciun
La 14 februarie 1989, de Ziua îndrăgostiților, Salman Rushdie a fost sunat de un jurnalist de la BBC, care i-a spus că fusese “condamnat la moarte” de ayatollahul Khomeini. Atunci a auzit pentru prima dată cuvîntul fatwa. Ce crimă comisese? Era autorul romanului intitulat Versetele satanice, acuzat de a fi fost “împotriva Islamului, a profetului și a Coranului”.Așa începe aventura extraordinară prin care un scriitor a fost obligat să intre în subterană, să se mute în permanență dintr-o casă în alta, sub protecția echipelor înarmate de poliție. I s-a cerut să aleagă un pseudonim pe care poliția să-l poată folosi. S-a gîndit la scriitorii lui preferați și la diverse combinații între numele lor; atunci i-a venit ideea: Conrad și Cehov – Joseph Anton. Cum trăiesc un scriitor și familia sa cu amenințarea morții deasupra capului, mai bine de nouă ani? Cum poate acel om să-și vadă de scris? Cum se îndrăgostește el și, mai ales, cum îi trece? Cum îi modelează disperarea acțiunile și gîndurile, ce anume îl împiedică să-și îndeplinească destinul, cum învață să-și înfrunte dușmanii? În extraordinarele memorii pe care le avem în față, Salman Rushdie spune pentru prima dată această poveste: povestea uneia dintre cele mai importante bătălii date pentru libertatea cuvîntului în vremurile noastre. El vorbește despre realitatea, cîteodată întunecată, cîteodată amuzantă, a conviețuirii cu polițiști înarmați, despre legăturile strînse care s-au format între el și cei care-l protejau, despre lupta lui pentru a obține înțelegerea și sprijinul guvernelor, ale șefilor de agenții de securitate, ale directorilor de editură, ale jurnaliștilor și ale celorlalți scriitori și, în fine, despre cum și-a recâștigat libertatea. O carte de o onestitate și o directețe ieșite din comun, convingătoare, provocatoare, emoționantă și de o importanță vitală. Și aceasta pentru că Salman Rushdie a trăit primul act al unei drame ce se petrece încă, în fiecare zi, în toată lumea.
Salman Rushdie este autorul a șaisprezece cărți, printre care Copiii din miez de noapte, roman câștigător al Booker Prize în 1981, al Booker of Bookers în 1993 și, în 2008, al Best of Booker. Ultimul suspin al Maurului a câștigat Whitbread Prize în 1995 și Premiul Aristeion pentru literatură, al Uniunii Europene. În 2007, Salman Rushdie a fost învestit cu titlul de cavaler al Marii Britanii pentru servicii aduse literaturii. Este membru al Royal Society of Literature și Comandor al Ordre des Arts et des Lettres.
Peter Hobbs – În livadă, rîndunicile. Colecția Biblioteca Polirom. Traducere din limba engleză de Mihaela Negrilă. Carte publicată și în ediție digitală.
La poalele unei zone muntoase din nordul Pakistanului se află o frumoasă livadă. Rândunicile zboară printre rodiile grele, de un cărămiziu premonitoriu. Neglijați, pomii au început să se sălbăticească, iar fructele lor se strică pe ramuri. În depărtare, un tânăr fragil iese pe porțile închisorii. Trupul său chinuit spune povestea a cincisprezece ani de brutalități și persecuții. Privind zborul rândunicilor, se prăbușește în praful drumului. Când închide ochii, vede singura imagine care l-a ținut în viață de-a lungul anilor grei de închisoare: aceea a unei fete care i-a dat puterea de a îndura toate lipsurile. O poveste despre pierderea iubirii într-o țară sfâșiată de război, scrisă într-o proză de o frumusețe remarcabilă.
Peter Hobbs (n. 1973), romancier britanic, s-a născut la Cornwall și a studiat la Oxford. Romanul său de debut, The short day dying (2005), a fost distins cu Betty Trask Award și a fost nominalizat la prestigioasele Whitbread First Book Award, John Lllewellyn Rhys Prize și International IMPAC Dublin Literary Award.
José Saramago – Lucarna. Colecția Biblioteca Polirom. Traducere din limba portugheză de Simina Popa
Terminat în 1953, romanul Lucarna spune povestea mai multor locatari ai unei case din Lisabona, care se luptă, zi de zi, pentru a-și împlini idealurile. Printre aceștia se află și tânărul Abel, care de-abia s-a mutat în clădire și care are o viziune complet diferită față de ceilalți în privința felului cum ar trebui trăită viața. Folosind deja stilul care l-a făcut celebru și reușind să ajungă la esența umanității personajelor sale, José Saramago a creat o capodoperă ce a stat pînă acum ascunsă.
José Saramago s-a născut la 16 noiembrie 1922 în Azinhaga (Ribatejo), într-o familie modestă. Destinul său scriitoricesc a avut o traiectorie uluitoare, culminînd cu decernarea premiului Nobel pentru literatură (1998). Celebritatea internațională o dobândește cu Memorialul mînăstirii (1982; Polirom, 2007), care, alături de Anul morții lui Ricardo Reis (1984; Polirom, 2003, 2009) și Istoria asediului Lisabonei (1989; Polirom, 2004), formează seria narativă cu tematică istorică, scriitorul acordînd o atenție specială “originii și identității portugheze”. În 1991 publică Evanghelia după Isus Cristos (Polirom, 2003, 2012), cel mai polemic roman al său, ce reconstruiește o viață apocrifă a lui Isus. O cotitură în universul tematic romanesc al lui José Saramago o constituie seria de ficțiuni ucronice și alegorice începută cu Pluta de piatră (1986; Polirom, 2002) și continuată de Eseu despre orbire (1995; Polirom, 2005, 2008), Toate numele (1997; Polirom, 2002, 2008, 2011), Peștera (2000; Polirom, 2005, 2009), Omul duplicat (2002; Polirom, 2009), Eseu despre luciditate (2004; Polirom, 2008) și Intermitențele morții (2005; Polirom, 2007, 2009). José Saramago s-a stins din viață în iunie 2010.
Don DeLillo – Cosmopolis. Colecția Biblioteca Polirom. Traducere din limba engleză de Veronica D. Niculescu. Carte publicată și în ediție digitală
Romanul Cosmopolis a fost recent ecranizat în regia lui David Cronenberg, avându-i în distribuție pe Robert Pattinson, Juliette Binoche, Sarah Gadon și Paul Giamatti. Al 13-lea roman al lui DeLillo redă o zi din viața miliardarului Eric Packer, un tînăr de 28 de ani care crede că are toată lumea la picioare, pînă la proba contrarie. Îl însoțim într-o zi aparent banală de aprilie, prin Manhattanul secolului XXI. Miliardarul este surprins în timpul unei odisee mai puțin obișnuite, a cărei finalitate nu este Ithaca, ci o simplă ședință de tuns. Închis în limuzina sa luxoasă, Packer încearcă să străbată un oraș blocat de vizita președintelui, de înmormîntarea unui celebru rapper și de o demonstrație antiglobalizare. Ba mai mult, bodyguarzii săi cred că miliardarul ar putea fi ținta unui atentat. Romanul este un adevărat studiu despre dispariția afecțiunii, despre cinismul societății contemporane, o disecție brutală a visului american.
Don DeLillo (n. 1936) este autorul a paisprezece romane, printre care celebrele Zgomotul alb, Mao II și Point Omega. Este cîștigător al National Book Award, al PEN/Faulkner Award for Fiction și al Jerusalem Prize. În 2006, Underworld a fost numit de New York Times Book Review unul dintre cele mai bune romane ale ultimilor douăzeci și cinci de ani. Aflat constant pe lista premiului Nobel pentru literatură, DeLillo este un scriitor exponențial al postmodernismului american și unul dintre marii romancieri de peste Ocean, alături de Philip Roth și Cormac McCarthy.
Zeruya Shalev – Fărâme de viață. Colecția Biblioteca Polirom. Traducere din limba ebraică de Ioana Petridean
În romanul Fărâme de viață, Zeruya Shalev explorează în stilul ei unic, profund și captivant, prin intermediul unei povești complexe, destinul unei familii, cu tensiunile și conflictele ce apar în sânul ei în decursul vieții. Întinsă pe pat și aproape ruptă de realitatea din jur, Hemda Horovitz își analizează viața, de la tinerețea petrecută într-un kibbutz și căsnicia ei lipsită de iubire, alături de un soț supravieț uitor al Holocaustului, pînă la relațiile complexe și apăsătoare cu cei doi copii ai săi: Avner și Dina. Copilul ei favorit, Avner, a devenit un bărbat frustrat, cu o căsnicie chinuită, iar Dina s-a măritat cu un fotograf taciturn, după care a renunțat la orice carieră profesională. Și-a concentrat în schimb energiile asupra fiicei sale, pentru a-i oferi iubirea de care propria ei mamă o lipsise în trecut. Toate aceste povești se împletesc într-un tablou impresionant al relațiilor de familie, cu resentimentele, frustrările, iubirea și ranchiuna ce îi leagă și îi despart pe protagoniști.
Zeruya Shalev s-a născut în Kinneret, Israel. A absolvit un masterat în studii biblice și lucrează ca redactor la Editura Keter. Până în prezent i s-au publicat patru romane, un volum de poezii și o carte pentru copii. Romanele sale sunt foarte apreciate de critica literară și traduse în toată Europa. Dintre acestea menționăm: Hayei Ahavah ( Viața amoroasă, 1997), care a stat la baza unui film de succes (Germania, 2007) și este inclus în prestigioasa listă din “Der Spiegel” a celor mai bune romane din ultimii patruzeci de ani, alături de autori precum Saul Bellow, J.M. Coetzee și Philip Roth, bestsellerul Ba al Ve Isha ( Soț și soție, 2000), nominalizat la premiul Femina și Thera (2005). Zeruya Shalev este, de asemenea, cîștigătoarea premiilor Book Publishers Association’s Gold and Platinum Prizes, Corine Prize (Germania, 2001), Amphi Award (Franța, 2003), ACUM Prize (obținut de trei ori, în 1997, 2003, 2005) și Wizo Prize (Franța, 2007).