Editurile noastre publică sute de cărți în fiecare lună, o enormă producție de carte, care copleșește de-a dreptul cititorul intrat într-o librărie. Prin rubricile diverse ale “Ziarului de duminică”, care au ca subiect cartea, ne-am propus să fim un ghid pentru cel care dorește să se informeze, încât, atunci când ajunge într-o librărie, să se poată orienta mai ușor. La “Cartea de literatură” sunt semnalate cărți aflate deja pe rafturi, între care facem, firește, o selecție. La fel se întâmplă cu cartea de istorie, de știință, de economie, de artă. Le sunt destinate cronici cărților asupra cărora merită să ne oprim mai mult, din diverse motive, explicate alte ori pe larg de cei doi cronicari literari ai ziarului. Atenție aparte mai primesc colecțiile. Asupra unui titlu tradus ne oprim pe îndelete în fiecare număr. Din noianul de volume în curs de apariție sau în pregătire alegem câte unul pe care îl prezentăm printr-un fragment, sperăm incitant, la rubrica “Avanpremieră”. În sfârșit, în cadrul rubricii de față, am invitat editurile să ne semnaleze câte o carte aflată în pregătire, să ne prezinte, pe scurt, de ce merită acea carte să apară, să fie cumpărată și citită.
La Editura Polirom urmează să apară Kenneth Pomeranz. Marea divergență. China, Europa și nașterea economiei mondiale moderne.Traducere de Gabriela Petrilă și Paul Aneci. Colecția “Historia”
Marea divergență oferă o abordare nouă a uneia dintre întrebările clasice din domeniul istoriei: de ce doar în nord-vestul Europei a început o dezvoltare industrială susținută, în ciuda unor similarități surprinzătoare între anumite zone avansate din Europa și din Asia de Est? După cum arată Kenneth Pomeranz, nu mai devreme de 1750, asemănările dintre aceste două părți ale lumii erau foarte marcate în ceea ce privește speranța de viață, consumul, piețele produselor și ale factorilor. Poate cel mai surprinzător este faptul că Pomeranz demonstrează că centrele chineze și japoneze nu se aflau într-o situație mai proastă decît Europa Occidentală din punct de vedere ecologic. În secolul al XVIII-lea zonele centrale ale Lumii Vechi s-au confruntat cu deficite locale comparabile de produse care necesitau suprafețe mari de pămînt, deficite care au fost soluționate doar parțial prin comerț.
Pomeranz afirmă că în secolul al XIX-lea divergența Europei față de restul Lumii Vechi s-a datorat în mare parte localizării zăcămintelor de cărbune, care a înlocuit lemnul. Ca urmare, faptul că Europa nu își folosea pămîntul în mod intensiv nu mai era o problemă chiar atît de mare, iar industriile mari consumatoare de combustibil s-au putut dezvolta. O altă diferență crucială pe care o observă el are legătură cu comerțul. Anumite conjuncturi globale au transformat Americile într-o sursă de produse primare de care avea nevoie Europa mai importantă decît orice periferie asiatică. Aceasta a permis Europei de Nord-Vest să înregistreze o creștere spectaculoasă a populației, să se specializeze și mai mult în manufacturi și să folosească mîna de lucru implicată anterior în agricultură, recurgînd mai degrabă la creșterea importurilor în loc să își maximizeze recoltele. Împreună, cărbunele și Lumea Nouă au permis Europei să se dezvolte pe căi ce implicau utilizarea multor resurse, cu o economie de forță de muncă.
În acest timp, Asia a ajuns la un cul-de-sac. Deși în estul Asiei regiunile din interiorul continentului au prosperat după 1750, atît din punctul de vedere al populației, cît și al manufacturilor, creșterea a împiedicat aceste regiuni periferice să exporte resurse vitale către Delta fluviului Yangzi, unde se produceau în primul rînd textile. Ca rezultat, creșterea înregistrată de centrul economiei est-asiatice a stagnat, urmînd căi care implicau multă mînă de lucru, cu o economie de resurse – căi pe care și Europa ar fi putut fi forțată să le urmeze dacă nu ar fi beneficiat de stocurile de resurse din subteran și din colonii.
De ce doar în nord-vestul Europei a început o dezvoltare industrială susținută, în ciuda faptului că pînă spre jumătatea secolului al XVIII-lea a existat o surprinzătoare similitudine de dezvoltare între Europa și estul Asiei? În secolul al XIX-lea, divergența Europei față de restul Lumii Vechi s-a datorat în mare parte zăcămintelor de cărbune, ceea ce a favorizat dezvoltarea industriilor mari consumatoare de combustibil. Pe de altă parte, anumite conjuncturi globale au transformat Americile într-o sursă de produse primare și au permis astfel Europei de Nord-Vest să înregistreze o creștere spectaculoasă a populației, să se specializeze și mai mult în manufacturi și să folosească forța de muncă implicată anterior în agricultură. Kenneth Pomeranz urmărește întreaga istorie modernă, făcînd paralele interesante între Europa și estul Asiei (de la populație și acumularea de capital la investiții, consum și tehnologie) și oferind explicații argumentate și atractive prin exemplele invocate pentru dezvoltarea europeană. Contribuție esențială la istoria lumii moderne, volumul a fost distins cu John K. Fairbank Prize in East Asian History (2000) și cu premiul pentru cea mai bună carte a anului 2001 oferit de World History Association.
Din cuprins: Variațiuni ale istoriei centrate pe Europa: demografia, ecologia și acumularea; Europa înaintea Asiei? Populația, acumularea de capital și tehnologia în explicarea dezvoltării europene; Munca în familie în China și în Europa: “involuție” și “revoluție industrioasă”; De la un nou etos la o nouă economie? Consum, investiție și capitalism; Importanța factorilor evidenți: cererea de bunuri de lux, capitalismul și colonizarea Lumii Noi; Competiția dintre state, violența și sistemele statale: în ce sens nu au avut și în ce sens au avut importanță; Dincolo de Smith și Malthus: de la constrîngerile ecologice la dezvoltarea industrială susținută; Defrișările și epuizarea solului în China: cîteva comparații cu Europa; Abolirea constrîngerilor funciare: Americile ca un nou tip de periferie
Kenneth Pomeranz este profesor de istorie la University of California, Irvine. Între altele, a mai publicat The Making of a Hinterland: State, Society, and Economy in Inland North China, 1853-1937 (1993) și este coautor al volumului The World that Trade Created (2005).